Desi parea o chestiune deja pusa la punct, fiecare stat membru urmand doar sa stabileasca o data fixa, dupa caz, fie pentru organizarea unor referendumuri, fie pentru votul parlamentar, in vederea aprobarii viitoarei legi fundamentale europene, iata ca situatia se complica din nou, Constitutia ramanand inca sub un mare semn de intrebare. Recent, unul dintre liderii politici francezi a criticat aspru acest proiect, incercand -demitizarea- legislatiei comunitare, fapt ce a determinat formatiunea socialista din Franta sa aleaga luna decembrie pentru luarea unei decizii ferme legate de sprijinirea Constitutiei europene sau respingerea ei. Concluzia la care vor ajunge socialistii francezi este una cruciala pentru referendumul ce urmeaza sa se desfasoare in cea de-a doua jumatate a anului 2005, dat fiind ca un eventual raspuns negativ ar putea reprezenta o mare lovitura pentru presedintele Jacques Chirac, care a promis ca cetatenii tarii sale vor spune in majoritate -da- viitoarei Constitutii.
Pe de alta parte, Jean-Pierre Chevenement, fost ministru al apararii si candidat la presedintie, s-a pronuntat in favoarea unui vot negativ la referendumul francez privind legea fundamentala a UE. Incercand o evaluare a proiectului constitutional, Chevenement s-a declarat -sincer ingrozit-, exprimandu-si dezamagirea, pentru ca abordeaza prea liberal economia si pentru ca -ofera o unealta de vasalizare Statelor Unite- in domeniul politicii externe si apararii. Mai mult, politicianul crede ca Franta va fi marginalizata intr-o Uniune cu 25 de membri, dintre care majoritatea loiali SUA. Chevenement este convins ca vor fi insa tari care vor respinge Tratatul constitutional si spera ca Franta va fi una dintre ele.
Daca nu la fel de categorici ca francezii, social-democratii finlandezi s-au pronuntat impotriva organizarii unui plebiscit privind adoptarea Constitutiei, ceea ce ii separa de blocul celor 10 tari din UE, care au anuntat deja sustinerea referendumului: Danemarca, Franta, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Belgia, Cehia, Spania si Portugalia. Totusi, politicienii finlandezi sunt de parere ca ar trebui solicitata o dezbatere publica pe aceasta tema, inaintea votului parlamentar.
Toate aceste controverse au loc la doar doua saptamani dupa ce viitorul presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a impartit portofoliile membrilor executivului comunitar. In plus, acum batalia pentru ocuparea posturilor din cadrul echipelor comisarilor este in toi, cu atat mai mult cu cat nu sunt admisi mai mult de doi reprezentanti ai aceleiasi tari intr-un Cabinet.
Opinie
Ministrul de externe francez, Michel Barnier, a respins ferm speculatiile potrivit carora Franta si-a pierdut influenta pe scena UE, prin nominalizarea comisarului Jacques Barrot intr-un fotoliu mai putin important. Totusi, ministrul i-a indemnat pe reprezentantii Frantei sa devina -jucatori de echipa-, care gandesc in spiritul european. La conferinta anuala care reuneste cei 300 de ambasadori ai Frantei, fostul comisar UE, actualul ministru Michel Barnier, le-a spus celor prezenti ca trebuie sa imbunatateasca legaturile cu delegatiile Comisiei Europene din toata lumea. -O tara este puternica atunci cand poate avansa idei, cand poate convinge, asculta si construi o majoritate care sa le sprijine punctul de vedere-, a declarat Barnier, exprimandu-si totodata preferinta pentru o -cultura a influentei, ascultarii si dialogului-.
Ideea vehiculata in prezent, conform careia Franta nu mai este la fel de influenta in plan european, a fost calificata de Barnier drept o -ciudata psihoanaliza colectiva-. El a mai subliniat ca Barrot este vicepresedinte in noul executiv comunitar, fapt ce nu ar fi fost posibil daca zvonurile ar fi fost bazate pe un temei real.
