Modelul unicat de consens politic adoptat de elvetieni inca de la sfarsitul anilor *50 este pe cale de a lua sfarsit. Elvetia este pe cale de a experimenta ceea ce inseamna prezenta opozitiei pe scena politica.
In urma alegerilor legislative de la sfarsitul saptamanii, Partidul Popular, apartinand curentului dreptei radicale, a castigat cea mai mare parte din voturile exprimate, dupa ce sondajele il situau la 27% din preferintele electorale. Practic, Partidul Popular a obtinut cu 11 locuri mai mult in camera inferioara a parlamentului fata de cate detinuse pana la alegeri, ocupand acum 55 dintre cele 200 de locuri. Ca urmare, -popularii- au devenit cel mai important partid al coalitiei de guvernare, dupa ce reprezentasera partidul cel mai slab cotat. Carismaticul lider al partidului, Christoph Blocher, a fost presat de catre colegii sai sa forteze obtinerea celui de-al doilea loc in guvernul de sapte membri. Marile invinse ale alegerilor sunt partidele de centru, crestin-democratii si radicalii, unul dintre ele fiind acum nevoit sa cedeze un scaun ministerial, care se intentioneaza a fi ocupat, din partea popularilor, chiar de catre seful lor, Christoph Blocher. In caz de refuz, acesta a amenintat ca se va retrage din guvern si va trece oficial in opozitie. Singurii care par sa se fi mentinut pe aceeasi linie intre cele patru partide traditionale sunt social-democratii.
Sistemul de guvernare prin consens intre toate partidele a fost instaurat in 1959, el dand cale libera impartirii atributiilor guvernamentale intre cele patru partide. Analistii apreciza in majoritate ca votul de duminica reprezinta, cel mai probabil, sfarsitul acestui sistem si inceputul unei relative instabilitati politice. El simbolizeaza, mai mult decat orice, sfarsitul statutului special de care Elvetia s-a bucurat dupa al doilea razboi mondial.
Anti-Europa
Retorica electorala a Partidului Popular a fost una puternic antieuropeana si ostila imigrantilor, si mai putin legata de tematica economica specifica tuturor campaniilor electorale ale ultimilor ani. O legatura intre economia Elvetiei si tactica de campanie adoptata de invingatori exista cu certitudine, si anume faptul ca somajul este in crestere, iar ajutoarele sociale au inceput sa fie reduse. Reteta aplicata in campanie este cunoscuta, fiind deja experimentata de alte miscari similare din Europa. In cazul Elvetiei, ea s-a materializat in afise care asociau azilantii cu infractionalitatea, fapt ce a atras criticile vehemente ale organizatiilor antirasiste. Interpretarea adoptata de invingatori a fost aceea ca elvetienii doresc o schimbare importanta in politica din tara cantoanelor.
