Raliindu-se presiunilor venite dinspre mai multe capitale europene importante, mai exact pe axa Paris – Berlin – Roma, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a lansat spre dezbatere un plan privind felul in care ar trebui investiti banii in viitor in cdrul UE, astfel incat economia continentala sa-si revina.
Planul lansat de Prodi prevede investitii masive in infrastructura, inclusiv in cea din domeniul tehnologiei de varf, in paralel cu alocarea unor sume considerabil mai mari in cercetare. Prodi a pledat pentru argumentul ca aceste masuri sunt capabile sa asigure o crestere economica intre 0,6 si un procent si sa ajunga sa creeze aproximativ 400.000 de locuri de munca anual dupa ce vor fi puse in aplicare. Planul anuntat de Prodi intr-un moment in care chiar este nevoie de unul care sa schimbe starea de spirit si previziunile economice ale unei Europe in care marile economii sunt in cvasirecesiune se bazeaza pe un studiu al unui grup de specialisti elaborat la mijlocul verii.
Este vorba, concret, despre investitii de 220 miliarde de euro in 29 de proiecte de infrastructura considerate prioritare pentru dezvoltarea economiei continentale. Banii ar urma sa vina, o parte – din bugetul comunitatii europene, o alta parte – din credite de la Banca Europeana de Investitii (BEI), la care ar trebui sa se adauge fonduri publice din tarile care sunt cuprinse in proiect. Planul este acela de a lega Franta de Ucraina printr-o linie ferata si Londra de tarile din Benelux printr-o autostrada. Un altul este acela de a crea o cale rapida de legatura intre Bruxelles, Luxemburg si Strasbourg, idee care deja a starnit criticile celor care cred ca se urmareste facilitarea calatoriilor -birocratiei europene-. Ar mai fi vorba si de podul care sa lege -cizma- italiana de -minge-, asa cum este numita in gluma Sicilia. Miza o reprezinta masura in care Comisia Europeana va reusi sa convinga toate centrele de decizie de imporntanta acestui plan, pe care il considera crucial. Mai ales ca exista deja un precedent de rau augur. In 1994, un plan similar a picat din cauza lipsei de disponibilitate a guvernelor din Comunitatea Europeana de a aloca bani in acest scop. Acum, Romano Prodi recunoaste ca nu este usor si insista pe faptul ca atat guvernele, cat si sectorul privat trebuie sa se implice, un alt fel de a descrie proiectul ca unul de importanta continentala, unde este nevoie de solidaritate.
A doua componenta a programului se refera la nevoia ca guvernele nationale sa investeasca cel putin trei procente din PIB in cercetare si dezvoltare, inclusiv in resursele umane, o a doua cale de reducere a somajului. Planul se circumscrie documentelor europene care prevad transformarea economiei europene in cea mai competitiva la nivel planetar pana in 2010.