-Pentru prima data in istoria sa, Europa va fi unita-, a spus presedintele Conventiei Europene, Valery Giscard d*Estaing, marti, in fata sindicalistilor europeni din domeniul comertului, reuniti in plenul unui congres la Praga. Un discurs care se inscrie in slalomul diplomatico-retoric pe care fostul presedinte francez l-a demarat o data cu batalia finala pentru Constitutia UE. Giscard a ales Praga ca simbol al noilor veniti in familia europeana in incercarea de a tempera pe cat posibil nemultumirile tarilor mici fata de forma in care este pe cale de a fi definitivat proiectul Constitutiei, prezentat luna viitoare liderilor UE la Atena. Desi mai sunt asteptate inca unele ajustari, asa cum se prefigureaza, textul starneste in randul tarilor mici teama ca nu cumva modelul institutional adoptat sa le reduca influenta si sa le transforme intr-un fel de puteri de mana a doua, iar Uniunea Europeana sa fie condusa de un fel de -directorat- al marilor puteri. De exemplu, tarile mici spun ca un presedinte al UE ales de liderii europeni in locul actualului sistem de presedintie prin rotatie la sase luni ar tine cont mai mult de marile puteri decat de cuvantul celor mici. Actualul sistem prin rotatie presupune, ce e drept, ca la sase luni oficialii si ziaristii acreditati pe langa institutiile UE sa-si schimbe domiciliul, dar pe de alta parte, aceasta varianta rezerva fiecarei tari membre drepturi egale. Dar presedintele d*Estaing argumenteaza ca largirea atributiilor la centru este o contrapondere necesara la transferarea unor importante puteri catre statele membre. Acestea vor avea drept de veto intr-un numar de 70 de domenii. Este vorba in principal despre adoptarea bugetului anual al Uniunii, politicile in domeniul energiei, al imigratiei, al alocarii fondurilor comunitare, dar si al cooperarii in domeniul politiei, cultural, al drepturilor de proprietate intelectuala. Cu alte cuvinte, in aceste domenii va fi nevoie de decizii prin consens. In rest, procedura va fi urmatoarea: Comisia Europeana va face propuneri legislative, proiectele urmand sa fie ulterior aprobate de Parlamentul European si de Consiliul ministerial (care reuneste ministrii de externe ai tarilor membre) prin majoritate de doua treimi.
Dincolo insa de impartirea puterii intre -centru- si -periferie-, Constitutia europeana se doreste a fi si un garant al drepturilor cetatenilor de pe vechiul continent, ea urmand sa inglobeze o carta a drepturilor fundamentale. Presedintele Conventiei a promis, de altfel, in fata sindicalistilor care acuza influentele tot mai puternice ale cercurilor ultraliberale, ca viitoarea Constitutie va face Uniunea Europeana o institutie mult mai transparenta si mai democratica, mai ales ca Uniunea si sindicatele au, dupa cum a spus el, multe valori comune, printre care si dreptatea sociala.
