Mai marii Europei s-au reunit ieri, pentru a pune la cale prezenta fortelor ONU in Liban. -Targuiala- a avut insa loc in zilele premergatoare, ieri fiind stabilite numai detaliile. Franta a anuntat ca va trimite 2.000 de militari in Liban, cu 1.600 mai multi decat anuntase anterior.
Presedintele francez, Jacques Chirac, a apreciat insa drept -excesiv- nivelul de 15.000 de militari pentru forta internationala, inaintat de secretarul general al ONU, Kofi Annan. Rusia inca ezita sa trimita trupe pentru consolidarea Fortei Interimare a Natiunilor Unite in Liban (FINUL), a declarat ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov. Bulgaria este dispusa sa contribuie cu o fregata, o echipa de medici sau maximum 50 de militari. Danemarca, Finlanda, Germania si Indonezia au anuntat deja efectivele ce le vor trimite, precum si mijloacele de trasport sau ajutoare umanitare.
Si problema conducerii fusese transata, ieri se mai discuta posibilitatea unei duble comenzi. Intr-o interventie televizata joi seara, Chirac a declarat ca Franta este dispusa sa asigure si comandamentul fortei extinse a ONU, dupa ce si Italia facuse un anunt similar. -Italia ar putea conduce forta de pace a Natiunilor Unite in Liban de la Departamentul Operatiunilor de Mentinere a Pacii al ONU de la New York, in timp ce comanda directa a operatiunilor din teren ar reveni in continuare generalului francez Alain Pellegrini-, a declarat ministrul italian al apararii, Arturo Parisi, intr-un interviu publicat in cotidianul -La Repubblica-.
Implicare
De fapt, dincolo de aspectele practice ale desfasurarii FINUL, reuniunea de la Bruxelles a sugerat ca Uniunea Europeana incepe sa-si dea seama ca, oricat de mari ar fi riscurile participarii la o forta de mentinere a pacii, neimplicarea ar avea consecinte si mai grave. Finlanda – care detine presedintia rotativa a Uniunii – a atras atentia ca este in joc insasi credibilitatea organizatiei si poate chiar capacitatea ei de a se face auzita in Orientul Mijlociu si in lumea araba, in general. In Liban domneste deja frustrarea din cauza ca promisiunile europene formulate la adoptarea rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU pe marginea crizei, in urma cu doua saptamani, nu s-au transformat nici pana acum in actiuni ferme, mai ales in ce priveste trimiterea trupelor.
Sosirea unei forte europene semnificative ar creste prestigiul Uniunii Europene si in Israel, unde guvernul spera ca prezenta unor efective substantiale ale fortelor de mentinere a pacii ii vor furniza argumente in favoarea campaniei militare care este criticata acum in Israel. Venirea trupelor sub mandat ONU ar permite autoritatilor sa spuna ca scurta campanie a condus la modificarea regulilor jocului in Liban.
Israelul ar fi vrut ca majoritatea militarilor din forta de pace sa fie europeni. Politicienii si comentatorii israelieni s-au declarat uluiti de oferta unor tari precum Indonezia, Malaezia si Banglades de a trimite trupe. Nu din cauza ca sunt tari musulmane, ci din cauza ca sunt tari care nu au relatii diplomatice cu
