Intr-o scrisoare-manifest semnata de floarea politicii si diplomatiei europene, publicata de cotidianul francez -Le Monde-, Europa transmite Statelor Unite ca fiecare dintre ele are nevoie de cealalta pentru a reusi in lumea de maine. Daca ideea nu este noua si a fost reluata aproape cu obstinatie in saptamanile de dupa sfarsitul razboiului din Irak, mesajul redactat pe doua pagini se doreste un raspuns la apelul adresat Conventiei Europene in urma cu aproximativ o luna de catre un grup de politicieni din Statele Unite. Daca atunci apelul lansa ideea participarii si chiar implicarii Statelor Unite la dezbaterile din Conventia pentru viitorul Europei, un prim raspuns din partea europenilor, semnat de fostul presedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, sugera americanilor ca nu ar fi corecta o astfel de implicare. Dar, chiar si in conditiile acestui refuz in temeni diplomatici, replica lui Delors pleda pentru vindecarea cat mai urgenta a ranilor de razboi si indemna la o reala reconciliere transatlantica, Statele Unite fiind atunci politicos rugate sa raspunda daca mai doresc realmente ca parteneriatul postbelic sa continue, pe tiparul lansat o data cu crearea NATO.
Este greu de estimat daca toate declaratiile venite de la Washington de atunci incoace reprezinta un raspuns pozitiv. Daca presedintele Bush a lansat in eter un inedit -Vive la France!- inainte de prima intalnire post-Irak cu presedintele francez, Jacques Chirac, intrevederea care a urmat nu a fost nici pe departe semnalul ca tensiunile au luat sfarsit, in ciuda unei indelung regizate impacari in fata presei.
Acum, nu mai putin de 17 politicieni europeni de prim rang, e drept, iesiti din sferele de decizie, vin cu noi argumente pentru relansarea parteneriatului transatlantic.
Printre ei, presedintele Conventiei pentru viitorul Europei, care tocmai si-a dus la capat misiunea de a redacta proiectul Constitutiei continentale, alaturi de cei doi vicepresedinti ai Conventiei, fostul premier italian Giuliano Amato si fostul premier belgian Jean-Luc Deahene, Bronislaw Geremek, fost bine cunoscut ministru de externe al Poloniei, ex-premierul spaniol Felipe Gonzales sau ex-cancelarul german Helmut Kohl.
-Uniti, noi suntem perceputi de restul lumii ca exponentii unei mari viziuni si ai unei la fel de mari intelepciuni. Despartiti, vom fi invinsi-, este ideea-laitmotiv a manifestului european. Scrisoarea aminteste inca o data contributia Statelor Unite la reconstruirea Europei postbelice si la eliminarea diverselor forme de totalitarism si valorizeaza sustinerea pentru constructia noii Europe. Dezbaterea pentru viitorul vechiului continent are ca prim obiectiv definirea rolului Europei ca actor al scenei mondiale, care sa contribuie la o -ordine mondiala dreapta si echitabila-, scriu autorii. Printre pericolele care ameninta planeta si pe cetatenii ei europenii au inclus si unele sensibile pentru americani, terorismul si proliferarea armelor de distrugere in masa.
Aparare in afara NATO?
Dar, in ciuda intereselor comune si a unei viziuni impartasite de ambele parti, autorii legitimeaza ideea unui sistem comun de aparare european, care ar urma sa fie pus pe masa discutiilor la viitoarele summituri europene. Fara a lansa o cat de mica schita a unui astfel de sistem, adus de curand in discutie de Franta si Germania alaturi de Belgia si Luxemburg, semnatarii insista sa explice ca el nu ar compromite NATO, ci, dimpotriva, l-ar face mai puternic, cu conditia, atentie, ca el sa fie sustinut de pe ambele maluri ale Atlanticului.
Ar fi o mare greseala, mai explica scrisoarea, daca valorile comune ale celor doua continente si legaturile dintre ele, de toate felurile, ar fi abandonate, mai ales acum in epoca mondializarii. O data dezbaterea lansata, ar fi momentul cel mai potrivit ca, dupa divizarea scoasa la iveala de criza irakiana, sa se gaseasca un raspuns la urmatoarea intrebare: divergentele care au existat si care probabil vor mai exista sunt legate de chestiuni esentiale sau este vorba doar de anumite dificultati de moment care se pot rezolva. Relansarea parteneriatului depinde de ambele parti, concluzioneaza scrisoarea.