Parlamentul de la Strasbourg a aprobat ieri extinderea spre est a Uniunii cu 10 noi state membre, un vot care netezeste calea catre ceremonia de semnare a tratatelor de aderare de la Atena, din 16 aprilie, ultimul act inainte de includerea de facto a Poloniei, Ungariei, Cehiei, Sloveniei, Slovaciei, Maltei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei si Estoniei in familia europeana.
Membrii Parlamentului European au votat pentru fiecare dintre cele 10 candidate in parte, sustinand aderarea fiecaruia cu o majoritate zdrobitoare. De cel mai mare sprijin in randul parlamentarilor s-au bucurat Lituania si Slovenia, a caror aderare a fost acceptata cu 522 de voturi pentru si doar 22 impotriva. Cehia a adunat cele mai multe voturi impotriva – 37 -, o parte dintre parlamentarii germani exprimandu-si astfel nemultumirea fata de refuzul autoritatilor de la Praga de a aboli decretele Benes. Aceste decrete au dus la expulzarea masiva, dupa al doilea razboi mondial, a circa doua milioane si jumatate de germani din regiunea Sudeta. Multi dintre cei care au votat impotriva la scrutinul de ieri si-au justificat decizia prin ceea ce ei au numit lipsa de fair-play a statelor candidate in momentul in care acestea au decis sa sustina pozitia americana in conflictul din Irak. Liderul blocului socialist din Parlamentul de la Strasbourg, spre exemplu, a cerut viitoarelor membre ale Uniunii Europene sa isi exprime sprijinul pentru ca Organizatia Natiunilor Unite sa aiba un rol central in procesul de reconstructie a Irakului.
Deznodamantul votului de ieri de la Strasbourg a fost incert pana in ultimul moment, Parlamentul exprimandu-si nemultumirea fata de deciziile pe care Comisia Europeana le-a luat in privinta finantarii extinderii, fara a tine cont de faptul ca parlamentarii europeni au putere de codecizie in chestiunile bugetare. Negocierile pe aceasta tema intre Parlament si Comisie au avut loc pana marti seara, cand divergentele s-au aplanat o data cu acceptul Comisiei de a suplimenta bugetul Uniunii pentru 2004-2006 cu 540 milioane de euro, la cererea Parlamentului. Acesti bani vor acoperi nevoile noilor state membre in domeniul culturii, cercetarii si educatiei.
Trecut obstacolul votului din Parlament, statele candidate asteapta ceremonia de la Atena. Din momentul semnarii tratatelor de aderare, acestea se vor transforma din candidati la Uniunea Europeana in observatori, avand astfel posibilitatea sa aiba contact direct cu structurile institutionale de la Bruxelles inainte de a deveni membri cu putere de decizie. Obtinand statutul de observator, cele 10 tari ex-comuniste vor avea dreptul sa participe la reuniunile Celor 15 si la dezbaterile Parlamentului European. De asemenea, Directoratul general din cadrul Comisiei de la Bruxelles va invita reprezentanti din statele cu statut de observator pentru a participa la lucrarile anumitor grupuri si comitete.
