În ciuda ideilor de federalizare promovate intens de Moscova în numele părții rusofone a populației din Ucraina, sondajele de opinie ale unui important institut sociologic cu sediul la Washington contrazice total scenariul scindării Ucrainei. După ce zilele trecute mass-media ucrainene au prezentat o serie de dovezi potrivit cărora scrutinul pentru declararea independenței și alipirea la Federația Rusă a fost dar un fals grosolan de tip sovietic, Centrul de Cercetare Pew a prezentat joi rezultatele unui sondaj de opinie care releva faptul că 77% dintre ucraineni, din toate colțurile țării, vor ca Ucraina să rămână în actualele granițe.
Cifrele sondajului au fost publicate de influentul site american Business Insider. De asemenea, sursa menționată relevă faptul că 70% dintre ucrainenii care trăiesc în estul țării vor același lucru. Numai în rândul populației rusofone, acest procent scade undeva în zona a 58 de procente. Sondajul a fost realizat în perioada 5-23 aprilie pe un eșantion de 1.659 de adulți din toată Ucraina și are o marjă de eroare de +/- 3,5%. Rezultatele sondajului vine pe fondul în care forțele pro-ruse se gândesc dacă vor merge înainte sau nu cu referendumul privind autonomia programat pentru duminică și vor sfida până și îndemnul făcut de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, de a stopa scrutinul în cauză. Rusia a vrut astfel să dea un mesaj că accepta dialogul cu Occidentul pe criza din Ucraina, în fapt un rod al presiunilor economice imense impuse Rusiei ce se reflecta tot mai tare în creșterea economică a Rusiei, deprecierea rublei și retragerile masive de capital străin estimate de Trezoreria SUA, în primele trei luni ale anului în curs, la 100-130 de miliarde de dolari.
Într-un sondaj paralel desfășurat în Rusia, 55% dintre ruși sunt de acord că prăbușirea Uniunii Sovietice a reprezentat o mare tragedie, în timp ce 61% dintre aceștia sunt de părere că parți din țările vecine ar trebui să aparțină Rusiei. Destrămarea Uniunii Sovietice a fost catalogată de Putin drept „cea mai mare tragedie geostrategică a secolului XX”. Sondajul a fost realizat în Rusia pe 1.000 de subiecți între 4-20 aprilie anul curent.
Contre cu NATO
De asemenea, Rusia a precizat prin vocea președintelui Putin că și-ar fi retras trupele de granițele Ucrainei, aceasta fiind contrazis joi de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a spus că încă „nu există niciun semn” cu privire la retragerea forţelor ruse mobilizate la frontiera ucraineană. MAE rus a dat apoi o replică extrem de virulentă. „Celor orbi le sugerăm să se familiarizeze cu declarația președintelui Rusiei din 7 mai”, a replicat MAE tot pe Twitter.
A venit apoi rândul celor din conducerea Armatei să facă declarații similare. „Continuă concentrarea forțelor armatei ucrainene la frontiera cu Rusia. În zona de granița, a fost deja desfășurată o grupare de 15.000 de militari. A fost reluată recrutarea în armată”, a afirmat ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu. În condițiile actuale ale crizei care continuă în Ucraina, astfel de acțiuni nu contribuie la diminuarea tensiunilor în această țară, a mai spus el.
Teste balistice, la un loc cu „ramura de măslin”
În timp ce Putin vorbește de retragere și de intenții pacificatoare cu Occidentul, forțele ruse fac manevrele militare semnificative iar Ministerul rus al Apărării vorbește despre o „stare constantă de alertă”. Rusia a efectuat joi mai multe teste de rachete balistice, în cadrul unor exerciţii militare supervizate de preşedintele rus Vladimir Putin.
Militarii ruși au efectuat un tir de rachetă balistică intercontinentală de tip Topol de la baza Pleseţk (nordul Rusiei), precum şi „mai multe” alte teste de rachete cu rază de acţiune mai scurtă de pe submarinele flotei Nordului şi flotei Pacificului, potrivit agenţiilor ruse. Exerciţiile au inclus, de asemenea, lansări de rachete aer-sol de pe bombardiere strategice Tupolev TU-95 şi intrarea în Canalul Mânecii a unor nave ale Flotei Nordului conduse de portavionul „Amiral Kuzneţov”.
Manevrele au fost supervizate de la Moscova de Vladimir Putin şi de preşedinţii a patru ţări foste membre URSS aliate Moscovei: Belarus, Armenia, Tardjikistan şi Kîrgîzstan. De asemenea, în cadrul testelor, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a declarat lui Putin că armata rusă este vigilentă și gata oricând de luptă, inclusiv pe componenta nucleară. ‘Cele trei componente nucleare ale noastre sunt în stare de alertă militară constantă, ne vom actualiza sistemele moderne de rachete cu capacități mai avansate’, a declarat Serghei Șoigu, citat de agențiile ruse, prezentându-i situația președintelui rus Vladimir Putin.
