Relansarea intr-o forma mult mai extinsa a programului american de aparare impotriva unui atac limitat cu rachete balistice intercontinentale a starnit critici pe tot globul. Perceptia generala este ca -Fiul Razboiului Stelelor-, cum a fost botezat programul, relanseaza cursa inarmarilor, la mai bine de zece ani de stagnare in acest domeniu. -Planul de aparare antiracheta american a violat Tratul ABM, va distruge echilibrul de forte pe plan international si poate provoca o noua cursa a inarmarilor. De aceea este si condamnat de comunitatea internationala, – a fost reactia Chinei, difuzata prin Agentia de stiri Xinhua. Prin ministrul de eterne, Igor Ivanov, Rusia a declarat ca, in conceptia sa privind securitatea globala, Tratul ABM din 1972, de interzicere a realizarii unor sisteme de aparare antiracheta balistica, reprezinta elementul-cheie. Acesta a invocat faptul ca, in umbra acestui tratat, situatii internationale extrem de complicate si-au gasit rezolvarea, s-a ajuns la acorduri de interzicere a experientelor nucleare si la reducerea numarului rachetelor strategice. -Acest document nu poate fi privit separat de arhitectura generala a dezarmarii…- Acesta este si motivul pentru care ne tinem atat de insistent de ABM si urmarim sa-l intarim-, a precizat ministrul de externe al Rusiei. Igor Ivanov s-a declarat insa gata sa discute cu reprezentantii SUA despre problema noilor structuri ale securitatii internationale. Ca un ultim punct, acesta a adaugat ca Rusia este gata sa reduca numarul incarcaturilor sale nucleare la sub 1.500. Semnificativ, primele luari de pozitie ruse nu au facut nici o referire la Programul -Fiului Razboiului Stelelor-. Principalul aliat al SUA, Marea Britanie, a primit cu deosebita prudenta intentiile presedintelui Bush. Premierul Tony Blair a evitat o apreciere generala privind intentiile Casei Albe si a preferat sa abordeze un detaliu. Marea Britanie nu a primit nici o propunere din partea SUA de a permite instalarea in nordul tarii a unei statii de radiolocatie, parte a programului american, a informat acesta. Nici secretarul apararii, Robin Cook, nu a facut altceva decat sa se declare satisfacut ca SUA sunt gata sa reduca arsenalul lor nuclear. Despre programul propriu-zis nu a emis opinii. Mai aproape de subiect s-a situat declaratia ministrului de externe german, Joschka Fischer: -Un regim efectiv de control al armamentelor si al dezarmarii, bazat pe un tratat, trebuie pastrat si extins, incluzand masuri efective de prevenire a proliferarii armelor nucleare-. Intr-o prima abordare, Germania respinge deci ignorarea Tratului ABM de catre SUA, ca ultima bariera legala internationala de declansare a realizarii arhitecturii sistemului de aparare antiracheta balistica american. Rezulta ca Germania simte amenintarea declansarii cursei inarmarilor, nu vorbeste direct despre asta din solidaritate cu aliatul ei, dar insista asupra unor masuri efective de tinere sub control a unei asemenea posibile curse. -Pentru prevenirea unei noi curse a inarmarilor la nivel global sau regional este necesara o baza de cooperare, care include si Rusia, si China-, a mentionat Fischer. Practic, nici Germania nu a spus nu programului american. Nu indrazneste decat sa fie ingrijorata de consecintele sale. Cea mai curajoasa pozitie a adoptat-o Suedia, prin ministrul de externe Anne Lindh: -Il urgentam pe presedintele Bush sa se abtina de la realizarea NMD, asa cum urgentam China, India si Pakistan sa nu-si largeasca arsenalul nuclear-… Programul american -poate da nastere unei noi curse a inarmarilor-. Secretarul general al ONU, Kofi Annan, a subliniat in consideratiile sale ca sistemul antibalistic american -va avea, inevitabil, un impact asupra securitatii globale si a stabilitatii strategice.-
