Air Bosna ajuta imigrantii clandestini
Misiunea ONU in Bosnia a acuzat conducerea companiei aeriene de stat bosniace de a fi contribuit la intrarea in tara a mii de imigranti clandestini. Air Bosna a adaugat recent o escala la Tuzla pentru cursele sale regulate Istanbul – Sarajevo. In aceasta localitate din nordul tarii nu au loc controale frontaliere, iar aceasta noua masura luata de conducerea Air Bosna intervine o data cu inasprirea controalelor care se fac pe aeroportul din Sarajevo, a precizat purtatorul de cuvant al misiunii ONU, Stefano Lehman. Duminica numai, din cei 118 pasageri ai unui zbor de la Istanbul, 100 au debarcat la Tuzla. -Aceste cifre indica faptul ca Air Bosna incearca in mod deliberat sa eludeze controalele frontaliere de stat. Este clar ca avem de-a face cu un ajutor acordat imigrantilor clandestini-, a mai precizat Lehman. Conducerea Air Bosna nu a comentat in nici un fel acuzatiile. Cu toate ca cetatenii turci nu au nevoie de viza pentru a intra in Bosnia, multora dintre acestia le este interzis accesul pe teritoriul acestei tari, fiind banuiti ca doresc sa treaca granita in mod fraudulos, cu destinatia Europa de Vest via Croatia. ONU a precizat ca au fost depistati aproximativ 9.000 de imigranti clandestini, numai in primele sapte luni ale anului.
Negocierile de la Ohrid, patate cu sangele a 10 militari macedoneni
La Ohrid, in sudul Macedoniei, negocierile intermacedonene au fost reluate in cursul dupa-amiezii de ieri, emisarii occidentali prezenti la fata locului exprimandu-si speranta ca un acord politic global ar putea fi semnat cel mai tarziu maine. Optimismul a revenit la Ohrid dupa ce liderii macedoneni au renuntat la exigentele pe care le formulasera cu o zi inainte. Guvernul de la Skopje este acum dispus sa semneze un acord, inainte ca procesul de dezarmare a gherilei UCK sa aiba loc si pare sa fi inteles ca NATO nu poate trece la dezarmarea rebelilor fara o intelegere politica prealabila. Ieri, negocierile se purtau in chestiunea principalelor amendamente care ar urma sa fie aduse Constitutiei macedonene, in asa fel incat aceasta sa stipuleze modificarile care se vor face in privinta limbii albaneze si a reformei Politiei. Ieri, Consiliul Aliantei Nord-Atlantice urma sa se reuneasca la Bruxelles pentru a lua in calcul o eventuala dislocare in Macedonia a militarilor din misiunea -Recolta de Baza-. Se pare ca Lord Robertson, secretarul general al NATO, doreste ca trupele aliate sa ajunga cat mai curand posibil pe teritoriul macedonean, pentru a incepe dezarmarea UCK. Cu toate acestea, guvernele membre ale NATO insista asupra indeplinirii unor anumite conditii, inainte ca militarii lor sa fie trimisi in Macedonia. Astfel, acordul politic ar trebui mai intai sa fie testat si sustinut de Parlamentul de la Skopje, gherila ar trebui sa accepte sa predea armele in mod voluntar si planul de dezarmare sa aiba un calendar bine stabilit. Marea Britanie vorbeste de 30 de zile, atatea ar fi necesare pentru ca trupele NATO sa colecteze intregul armament al rebelilor.
Optimismul de la Ohrid nu se reflecta insa in situatia de pe teren. In noaptea de marti spre miercuri, gherila albaneza a atacat in forta armata macedoneana in imprejurimile Tetovo si Kumanovo. Cel putin trei morti in randul fortelor guvernamentale, acesta este bilantul schimburilor de focuri care au continuat si in cursul dupa-amiezii de ieri. Victimele au rezultat in urma unei ambuscade, organizate ieri dimineata, cand UCK a atacat un convoi al fortelor guvernamentale pe inaltimile localitatii Grupcin, la 30 de kilometri vest de Skopje, pe drumul catre Tetovo.
Muntenegru respinge proiectul de reforma al Belgradului
Podgorica a respins marti un nou proiect al Belgradului privind o redefinire a relatiilor dintre Muntenegru si Serbia. -Noul document pe care l-am primit constituie un ultimatum dat Muntenegrului-, se afirma in comunicatul Partidului Democratic al Socialistilor (DPS), formatiunea politica a presedintelui Milo Djukanovici. Presedintele iugoslav, Vojislav Kostunica, anuntase duminica adoptarea de catre coalitia de guvernamant (DOS) a unui nou proiect de reforma a Republicii Federale Iugoslavia. Acesta precizase ca afacerile externe, apararea, politica monetara si fiscala, ca de altfel si problema drepturilor omului, vor ramane sub jurisdictia autoritatilor federale. De asemenea, si-a exprimat speranta ca discutiile dintre Belgrad si Podgorica referitoare la acest proiect vor demara cat mai curand. DPS a precizat ca nu este de acord sa negocieze acest proiect de reforma, pentru ca el este redactat tinand cont doar de viziunea presedintelui Kostunica, iar acesta nu este deschis solutiilor mai moderne privind relatiile dintre cele doua republici. Coalitia muntenegreana din opozitie, care face parte din formatiunea politica aflata la guvernarea federatiei (DOS) a acceptat fara nici o obiectie propunerile Belgradului. Proiectul de reforma a lui Kostunica este contrazis chiar de realitatea din Muntenegru. Aici, dinarul iugoslav a fost inlocuit progresiv cu marca germana, iar Podgorica isi face deja propria sa politica externa. Armata iugoslava este unica institutie federala care are inca jurisdictie in Muntenegru.
Acuzandu-l ca persecuta sarbii, Belgradul ii cere lui Haekkerup sa-si faca bagajele
Ministrul sarb al justitiei, Vladan Batic, i-a cerut marti lui Hans Haekkerup sa demisioneze din functia sa de sef al misiunii ONU in Kosovo (MINUK). -Kosovo face parte din Serbia, asa cum a facut parte si inainte si cum va face parte si in viitor. Daca nu acceptati acest lucru, trebuie sa plecati din Kosovo cat mai curand-, a afirmat ministrul sarb al justitiei, intr-o scrisoare adresata lui Hans Haekkerup. Seful misiunii ONU este direct raspunzator pentru situatia tragica din Kosovo si nu a facut nimic pentru a indeplini obligatiile Rezolutiei 1244, a acuzat Batic. Aceasta rezolutie, care a marcat sfarsitul razboiului din Kosovo, prevede o larga autonomie a acestei provincii in cadrul Republicii Federale Iugoslavia, dar si reintoarcerea refugiatilor si protectia tuturor comunitatilor care traiesc in Kosovo. Belgradul este nemultumit de situatia celor 100.000 de sarbi ramasi in provincie si care traiesc in enclave protejate de Forta multinationala KFOR. Alti 200.000 de sarbi asteapta sa se reintoarca in Kosovo. -Vreti sa institutionalizati o putere albaneza in aceasta provincie si continuati sa omorati sarbii-, a acuzat Vladan Batic in scrisoarea adresata lui Haekkerup.
