Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte: Pentagonul a interzis companiilor din Franta, Germania si Rusia sa depuna oferte in vederea obtinerii unor contracte privind reconstructia Irakului, ca modalitate de a proteja -interesele vitale de securitate ale Statelor Unite-, decizie privita drept cel mai substantial act de razbunare al Washingtonului impotriva acelor aliati ai sai care s-au opus si au incercat sa blocheze interventia militara in statul arab.
Hotararea Departamentului Apararii, oficializata intr-un document semnat de numarul doi al Pentagonului, Paul Wolfowitz, vine intr-un moment in care analistii politici incepusera sa remarce o incalzire a atmosferei transatlantice, concretizata intr-un ton moderat si o dorinta de comunicare de ambele parti in chestiuni precum Irakul, Afganistanul sau apararea comuna europeana.
Potrivit documentului, doar companiile din Statele Unite, Irak si alte state caracterizate drept -parteneri de coalitie-, in total 61, vor avea dreptul de a concura pentru 26 de contracte, in valoare de 18,6 miliarde de dolari, destinate refacerii infrastructurii electrice, petroliere si retelei de apa si dotarii armatei, de fapt cele mai importante puncte de pe harta reconstructiei irakiene. Totusi, interdictia nu este valabila si pentru subcontracte.
Romania se regaseste pe lista oficiala a Pentagonului, ca si Bulgaria, Polonia sau Ungaria.
De asemenea, state din Asia Centrala (Kazakstan, Uzbekistan, Azerbaidjan), Caucaz (Georgia) si fostul bloc comunist european integrat acum mai bine de o decada in URRS-ul dirijat de Moscova (Estonia, Letonia, Lituania) beneficiaza de gratiile Statelor Unite, ba chiar si Moldova, context in care analistii rusi au speculat din partea americanilor o miscare care sa izoleze si mai mult Rusia, pe fondul infruntarilor mai vechi pentru influenta in teritorii ex-sateliti sovietici.
Recompensa si motivatie
Totodata, publicarea listei este un semnal ca a venit momentul unei recompense substantiale pentru Marea Britanie, Italia si Spania – state implicate intr-o masura foarte mare in intreaga poveste irakiana de anul acesta – care, pana acum, au fost excluse de la acordarea contractelor irakiene, primite doar de firme americane. Compania de constructii Betchel este posesoarea unui contract de un miliard de dolari, urmata de Kellogg, Brown & Root, parte a companiei de servicii petroliere Halliburton, apropiata vicepresedintelui Dick Cheney.
Posibilitatea de a participa la licitatiile pentru Irak reprezinta o recompensa si totodata o motivatie pentru continuarea cooperarii bilaterale, a fost mesajul Pentagonului. Mai mult, Paul Wolfowitz a precizat ca presiunile venite din domeniul corporatist ar putea forta anumite guverne sa isi schimbe politica in ce priveste implicarea in Irak, o noua incercare a Washingtonului de a stimula ofertele de bani si trupe, inca insuficiente pentru a permite o retragere substantiala a fortelor americane din teritoriile ocupate.
O greseala
La o prima citire, reactii negative au venit din partea senatorilor democrati de la Washington, care au criticat Departamentul Apararii pentru -aceasta palma total gratuita- care -nu face nimic in sensul protejarii intereselor noastre de securitate, dar face totul pentru instrainarea acelor tari de care avem nevoie sa ne sprijine in Irak-. De asemenea, un congressman republican recent intors din Irak a declarat ca excluderea tintita a anumitor tari din procesul de reconstructie este o greseala, opinie impartasita si de Canada – pe lista tarilor afectate negativ, desi a anuntat contributii financiare de 190 milioane de dolari -, care a protestat oficial fata de decizia Washingtonului.
Cu atat mai mult cu cat pe lista tarilor eligibile se regaseste si Turcia care, desi a oferit coridor aerian Statelor Unite, a si blocat solicitarea acestora de a-i folosi teritoriul drept rampa de lansare dinspre nord a atacului antiirakian. De altfel, refuzul Ankarei a decis statutul bazei romanesti de la Kogalniceanu, a carei importanta a crescut considerabil in acest context.
In acelasi scop au fost folosite si bazele americane din Germania, in timp ce Franta a permis zboruri militare americane in spatiul sau aerian. In schimb, cele doua state au refuzat sa contribuie financiar sau cu trupe la eforturile de normalizare a situatiei din Irak, pozitie impartasita si de Rusia.
Americanii migreaza de la Vest la Est
Oficializarea pozitiei Pentagonului se suprapune demersurilor demarate recent in vederea repozitionarii trupelor si a bazelor americane la nivel global, care presupune si plecarea/reducerea fortelor Statelor Unite din Europa Occidentala spre noi zone strategice din Centrul si Estul continentului. In acest sens, o delegatie condusa de adjunctul secretarului american al apararii, Douglas Feith, se afla zilele acestea intr-un turneu in tarile din aceasta regiune – Romania, Bulgaria, Polonia – pentru a initia discutii bilaterale. Feith a declarat ieri, la Bucuresti, ca nu a discutat cu oficialii romani care sunt, concret, locurile ce vor fi puse la dipozitia SUA de Romania, decizia in acest sens urmand sa fie luata doar dupa alte runde de negocieri. El a subliniat ca SUA au dezvoltat recent o relatie foarte buna cu Romania, cooperand in domeniul apararii si in razboiul antiterorist din Afganistan si Irak.
