Dupa sase luni de la ultima intrevedere, Grupul de Contact pentru fosta Iugosalvie – ministri de externe din Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Rusia si Statele Unite – s-a reunit, miercuri seara, la Paris pentru a dezbate problemele focarelor de tensiune din Balcani. Reuniunea a fost prima de dupa schimbarea de regim de la Belgrad si s-a incheiat cu consensul partilor, reflectat in declaratia comuna. In premiera, din partea SUA a fost prezent secretarul de stat Colin Powell. In calitate de presedinte in exercitiu al OSCE, a participat si ministrul de externe roman, Mircea Geoana, care a expus pozitia Bucurestiului fata de problemele Balcanilor. Punctul de vedere al UE a fost sutinut de ministrul de externe suedez, Anna Lindh, si de consilierul pentru relatii externe, Chris Patten. Administratia ONU din Kosovo a fost prezenta prin Hans Haekkerup, reprezentantul special al secretarului general al ONU.
Muntenegru democratic in Iugoslavie democratica
Asigurarea pacii in Balcani a fost obiectivul principal al reuniunii si al masurilor care urmeaza sa fie promovate. -Avem chiar o viziune pe termen lung pentru aceasta-, a afirmat ministrul de externe francez, Hubert Vedrine. -Nu va exista viitor pentru cei care folosesc violenta si extremismul, recurg la terorism, creeaza focare de tensiune, sfideaza legalitatea internationala, doresc sa se opuna procesului democratic de reconciliere-, a subliniat declaratia Grupului de Contact, vizand toate partile implicate in focarele de tensiune din regiune. Reuniunea nu a oferit masuri de sprijin pentru sustinerea diverselor solutii, dar a relevat orientari politice care au sunat mai mult decat a recomandari. Separatismul si independenta Muntenegrului au fost descurajate fara echivoc si prin formularea ministrului de externe francez: -Noi sustinem un Muntenegru democratic, intr-o Iugoslavie democratica-. Mesajul ramane acelasi, chiar daca Belgradului si Podgoritei i s-a cerut -dialog- privind viitoarele lor raporturi, un -proces care exclude orice actiune unilaterala-. S-a subinteles aici si rezultatul prognozabil al unui referendum muntenegrean pe aceasta tema. Separatismul croat din Bosnia si Hertegovina a fost condamnat de Grupul de Contact, care a vazut in acesta o amenintare la adresa mentinerii Federatiei Croato-Musulmane. Declaratia comuna si in mod expres, Colin Powell si ministrul de externe rus, Igor Ivanov, au insistat pe organizarea alegerilor generale in Kosovo, -in aces an-, -in conditii de securitate satisfacatoare-, pentru a asigura participarea -tuturor comunitatilor la scrutin-. Secretarul de stat american a dat asigurari omologilor sai europeni ca SUA nu au fixat o data-limita privind retragerea contingentelor sale din Balcani. -Am venit impreuna si vom pleca impreuna-, a declarat Powell.
Focarul pe Macedonia
Reuniunea a cerut tuturor partilor din Macedonia si albanezilor din Kosovo sa -condamne violenta cu fermitate si sa izoleze formatiunile extremiste armate, care raman in interiorul si in jurul frontierelor Macedoniei-. Grupul de Contact nu a depasit cu nimic limitele – sau poate calitatile – pozitiei UE si NATO, care nu indeamna la lichidarea gruparilor teroriste a caror existenta este recunoscuta si in Macedonia, si la granitele ei. Macedoniei i se cere sa nu-si exercite suveranitatea decat prin utilizarea limitata a fortei si sa manifeste -retinere in riposta la atacurile extremiste. Partidelor albaneze de aici li s-au cerut actiuni de condamnare a extremismului, pe care le vor executa-probabil doar formal. Intrebarea este daca toate la un loc vor asigura sau nu succese. Asupra a ce se intampla in Macedonia si incotro se indreapta lucrurile, Colin Powell s-a putut dumiri personal, ieri, la Skopje, alaturi de toti ministrii de externe ai tarilor din regiune. Desigur, Powell nu a venit sa-si ia notite, ci sa determine continuarea cu rezultate a dialogului politic din Macedonia. SUA au dat deja un ajutor de 5,5 milioane de dolari Guvernului de la Skopje, pentru a implementa reforme democratice. Ministrul de externe Srdjan Kerim l-a asteptat pe Powell sa-i confirme cat de multe mai doreste Macedonia din partea SUA, a NATO si a UE, si sa-i confirme ca se misca lucrurile in privinta infiintarii universitatii mixte la Tetovo si a reprezentarii sporite a albanezilor in administratie, in politie, in descentralizarea administratiei… Acesta l-a informat ca deasupra indemnului Grupului de Contact, de a intreprinde reforme de -consolidare a societatii multietnice-, sunt si limite peste care Skopje nu va trece: modificarea Constitutiei, pentru a promova minoritatea albaneza drept natiune constitutiva, adoptarea albanezei ca limba oficiala si federalizarea tarii. Cerut de grupuri politice albaneze radicale, scenariul – federalizarea – ar putea fi un prim pas in deschiderea altor probleme in Balcani. Dintr-o federatie macedoneano-albaneza, partea albaneza ar putea si iesi. Apoi – de ce nu? – se poate asocia la un Kosovo independent. Este de asteptat ca, dupa ce va fi obstructionat asemenea tendinte, in cursul vizitei sale in Kosovo, Powell sa nu promoveze aici mai mult decat autonomia largita
