Imperiul mediatic al premierul italian, Silvio Berlusconi, este pe punctul de a primi o puternica si neasteptata lovitura din partea Comisiei Europene, pastorita de adversarul sau de acasa, Romano Prodi. Comisarul pentru justitie si afaceri interne Antonio Vittorino, perceput ca apropiat al lui Prodi, era ieri asteptat sa dea publicitatii modalitatea prin care un guvern al unui stat membru ar putea fi sanctionat daca prin actiunile sale aduce atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Dincolo de discutiile de principiu, miscarea este vazuta la Bruxelles ca oarecum tintita impotriva premierului-magnat media Silvio Berlusconi, mai ales ca in acest semestru se afla si in fruntea UE.
Miscarea se bazeaza pe un articol al trataului UE de la Nisa din 2000, care prevede suspendarea dreptului de vot al unui guvern in Consiliul European, forul suprem de decizie in Uniune, daca respectivul guvern recidiveaza in incalcarea drepturilor omului si a libertatii de exprimare. Articolul deschide practic drumul unei astfel de sanctini, de ordin politico-administrativ, pe langa sanctiunile in justitie pe care un guvern le poate primi de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
In afara -capitolului- Berlusconi, a carui familie controleaza 90% din piata audio-vizualului italian, articolul pe baza caruia Comisia Europeana doreste sa gaseasca o cale concreta de actiune mai vizeaza noua lege antiterorista din Marea Britanie, elaborata pe model american, care permite arestarea suspectilor fara probe clare.
La nivel european, pasul pe care urma sa il faca ieri comisia a fost precedat de un demers deja demarat al Comisiei pentru libertati civile a Parlamentului European, care a cerut permisiunea liderilor de grupuri parlamentare sa lanseze o ancheta pe tema incalcarii dreptului fundamental la libera exprimare si a dreptului la informatie in Italia. Argumentul il reprezinta cvasimonopolul familiei Berlusconi, care face ca oamenii sa primeasca informatii unidirectionale, dupa cum a explicat unul dintre parlamentarii implicati in aceasta actiune. Se apreciaza totusi, chiar si in conditiile in care comisia de specialitate isi va da acordul pentru derularea respectivei anchete, acest fapt nu va demara decat dupa incheierea mandatului Italiei la conducerea UE.
In replica la ceea ce a pus la cale Parlamentul European, ministrul italian al justitiei, Roberto Castelli, a salutat initiativa, dar a negat ca in tara sa ar fi incalcata libertatea presei, dand ca argument abundenta criticilor opozitiei pe care presa italiana le preia. Legislativul UE a elaborat recent si un raport prin care condamna situatia media italiene si mai ales lipsa unei legi a conflictului de interese pe aceasta tema, raport care, de altfel, a insarcinat si Comisia sa actioneze.