Foste baze militare, insulele izolate din sudul partii croate a Adriaticii, unde accesul a fost interzis in timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, incearca astazi din rasputeri sa gaseasca o alternativa turismului in masa. Mandri de frumusetea -coltului de rai- numit Lastovo, croatii spera ca deschiderea insulelor pentru turisti dupa castigarea independentei in 1991 nu va afecta -virginitatea- taramului de vis, natura intacta si puritatea apei cristaline din regiune, pastrate cu sfintenie prin dezvoltarea ecoturismului, formula incurajata de Fondul Mondial pentru Mediul Inconjurator (WWF).
Lastovo, la fel ca si vecina sa Vis, face fata cu greu invaziei turistilor straini in fiecare vara. -Am trait dintotdeauna pe o insula izolata, departe de ochii lumii. Este momentul acum sa invatam sa apreciem darul divin si sa-i pastram frumusetea-, a subliniat Vanja, administratorul unei pensiuni. Nu foarte departe de proprietatea lui Vanja, satul Lastovo unde locuiesc circa 400 de oameni a ramas la fel ca atunci cand trupele armatei iugoslave s-au retras de pe insula. O casa din doua este nelocuita in prezent, dat fiind ca, in perioada comunista, proprietarii au preferat sa emigreze, in special in Australia. Asezarile militare dezafectate au ramas in desisul padurilor de pini, care acopera aproape in totalitate insula Lastovo, ce se intinde pe o suprafata de 40 de kilometri patrati.
In vederea conservarii insulelor croate, dar si a litoralului din sudul tarii, clasate printre cele -10 paradisuri ale Mediteranei- datorita diversitatii biologice, WWF a lansat un proiect menit sa salveze aceste zone de potentiala degradare cauzata de accesul numarului mare de turisti, de urbanizare, poluare si pescuitul intensiv. -Scopul nostru este sa asiguram dezvoltarea comunitatilor locale, pastrand insa integritatea climatului natural-, a explicat Paolo Guglielmi, unul dintre responsabilii WWF, subliniind ca peste 70% din coasta italiana a Adriaticii a fost distrusa de procesul de urbanizare. Pe de alta parte, in insula Vis, ecoturismul a inceput sa prinda radacini, ceea nu pare sa fie favorabil incercarilor de conservare a patrimoniului natural.
Potrivit statisticilor, circa 220 milioane de turisti isi petrec vacantele in fiecare an in bazinul mediteranean. Acest numar este in crestere, iar Croatia va deveni in curand o destinatie la fel de cautata precum Turcia sau Grecia.
