-Hai sa ne indragostim a doua oara! (Let*s fall inlove again)- este sloganul aproape disperat cu care ministerul francez al turismului incearca, la jumatatea sezonului, sa atraga turistii americani. Sa fie de vina anularea festivalurilor din cauza grevei artistilor, sa fie pentru ca e prea cald si pericolul de incendii e prea mare, sa fie de vina tensiunile transatlantice si criza irakiana, grevele din sectorul public sau aprecierea monedei euro? Cate putin din toate, probabil, isi va fi spus administratia pariziana, intrata aproape in fibrilatii in aceasta vara. Franta, care se mandreste cu eticheta de lider mondial al turismului, se vede in situatia de a inregistra pana in acest moment cu 40% mai putini turisti in mai 2003 fata de mai 2002, ceea ce este fara precedent. Cifra de afaceri a hotelurilor pariziene a scazut si ea cu 15%, iar gradul de ocupare in hotelurile din cea mai scumpa zona din Paris a cazut cu 6% fata de vara trecuta, ridicandu-se la doar 67%. Situatia este de asteptat sa afecteze puternic bugetul francez, anul trecut cei 77 milioane de turisti straini contribuind la vistieria Hexagonului cu aproximativ 100 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat totusi doar 7% din PIB.
Dupa ce responsabilii din turismul francez au ajuns la concluzia ca germanii au inceput sa ocoleasca Orasul luminilor, preferand mai nou Italia sau Spania, s-a incercat din rasputeri gasirea solutiei miraculoase care sa salveze acest sector, intr-un peisaj in care s-au mai facut remarcate criza celui mai mare parc de distractii din Europa, EuroDisneyland, sau, de ce nu, de inchiderea bordelurilor din Rue Pigalle. Solutia, ramane de vazut daca va fi cea salvatoare, este o scrisoare semnata de responsabilul pe zona Statele Unite din ministerul turismului, publicata pe site-ul oficial al ministerului si adresata direct americanilor. Dincolo de indemnul de a innoda firul intrerupt al dragostei (!?) dintre americani si francezi, argumentele, si de ordin sentimental, dar si pragmatic, invocate de administratia franceza confirma ingrijorarea majora a cabinetului francez, care si-a programat deja o analiza in detalii a fenomenului. In topul motivatiilor care sa ajunga la inima americanilor se situeaza numele generalului francez La Fayette, despre care li se aminteste urmasilor unchiului Sam ca a avut un rol-cheie in victoria revolutionarilor Terrei Nova in fata rezistentei imperiului britanic. Urmeaza in ordine Statuia Libertatii, pe care Franta a oferit-o in dar Americii in 1886, un simbol ce-i drept cam prafuit al prieteniei franco-americane, eclipsat deseori de disputele de data mai recenta.
In continuare, autoritatile franceze duc munca de convingere pentru a da asigurari legate de securitatea deplasarii. Sunt amintite aici sistemul sofisticat antiterorist dezvoltat impreuna cu guvernul american, precum si politica de -toleranta zero- fata de orice manifestari sau atitudini antisemite. A fost amintit chiar si faptul ca ministrul francez de interne, Nicholas Sarkozy, a fost premiat anul acesta de catre fundatia Wiesenthal pentru actiunile de combatere a antisemitismului.
