Duminica a fost categoric o zi fasta pentru Macedonia. Dupa mai bine de sase luni de violente, un acord intre partidele macedonene si cele albaneze privind reforma Politiei a deschis si mai larg usa catre o pace durabila. Intervenit la numai patru zile dupa o intelegere privind statutul limbii albaneze, acordul privind reforma Politiei era unul dintre punctele fierbinti, considerate a fi cel mai greu de negociat. Anuntul a fost facut de comisarul Uniunii Europene pentru politica externa, Javier Solana, si a fost confirmat pana in prezent de Uniunea Social-Democrata din Macedonia (SDSM). Al doilea partid slav, al premierului Ljubco Georgievski, precum si cele doua formatiuni politice albaneze prezente la negocierile de la Ohrid, nu au facut deocamdata comentarii. Liderii acestor patru partide s-au adunat din nou, ieri, la Ohrid, pentru a definitiva acordul-cadru convenit cu o zi inainte.
Acesta prevede ca Politia macedoneana va ramane in continuare sub controlul Ministerului de Interne, insa numarul politistilor de origine albaneza va creste cu 20 de procente in urmatorii doi ani. In prezent, politistii albanezi reprezinta doar 2% din totalul efectivelor. Aproximativ 500 de politisti albanezi vor fi angajati pana anul viitor, iar alti 500 vor primi drept de munca in acest sector, in 2003. Cei 1.000 de politisti reprezinta 23% din totalul efectivelor Politiei macedonene. Proportia de 23% coincide cu cifra oficiala, reprezentand populatia de origine albaneza din tara. O alta concesie facuta de partidele macedonene este legata de numirea sefilor de post in localitatile cu populatie majoritar albaneza. Conform acordului convenit duminica, consiliile municipale vor avea dreptul sa valideze candidaturile propuse de Ministerul de Interne. Initial, albanezii cerusera instaurarea unor forte de politie autonome in regiunile in care acestia sunt majoritari. Liderii macedoneni au refuzat insa existenta unor forte de politie separate.
Ucraina trebuie sa stopeze vanzarea de armament catre Macedonia
-Am reusit sa ajungem aproape de sfarsitul negocierilor, dupa ore intregi de discutii incordate. Cel tarziu maine (marti), cred ca vom putea pune punct final negocierilor-, si-a exprimat speranta emisarul Uniunii Europene, francezul Francois Leotard. -Ideea Uniunii Europene si a Statelor Unite este aceea ca, prin intermediul unei modificari a Constitutiei macedonene, sa se ajunga nu numai la un acord de incetare a focului, dar si la o dislocare a fortelor NATO in zonele detinute de gherila albaneza pentru a colecta armamentul pe care aceasta a convenit de buna voie sa-l predea-, a explicat Leotard. Emisarul european a prevenit insa asupra faptului ca acordul de duminica nu inseamna ca totul s-a sfarsit, cu atat mai mult, cu cat tensiunea este in continuare foarte mare si infruntarile armate au loc, din nefericire, in continuare. Intr-adevar, la numai cateva ore dupa ce Javier Solana anuntase acordul la care se ajunsese, doua explozii puternice s-au auzit in apropiere de Tetovo, in localitatea Drenovec. Sosit la Ohrid duminica dimineata, pentru a da un nou imbold negocierilor intermacedonene, Javier Solana a tinut sa solutioneze si problema aprovizionarii cu arme a Macedoniei de catre Ucraina. In acest scop, Solana a venit la negocieri insotit de ministrul de externe al Ucrainei, Anatoly Zlenko. Statele Unite au facut de mai multa vreme presiuni asupra Ucrainei pentru a stopa vanzarile de armament, temandu-se ca acest lucru ar putea duce la prelungirea unui conflict, care dureaza deja de jumatate de an, si ar putea pune in pericol negocierile de pace. Ucraina este furnizorul-cheie de armament pentru Macedonia, inca de cand rebelii UCK au inceput atacurile, in luna februarie.
Marea Britanie este pregatita pentru -Recolta de baza-
Aproximativ 2.000 de trupe britanice sunt gata sa intre in Macedonia pentru a face parte din forta internationala NATO pentru dezarmarea rebelilor UCK. Militarii fac parte din Brigada de Asalt Aerian din Colchester, forta de reactie rapida a Marii Britanii, a precizat Ministerul Apararii de la Londra. Marea Britanie va furniza in jur de 1.800 de militari, dintre cei 3.500 pe care NATO intentioneaza sa-i disloce in Macedonia. La aceasta operatiune, cu numele de cod -Recolta de baza-, vor participa si Franta, Grecia si Italia. -Am putea ajunge in Macedonia si intr-o saptamana. Asteptam o intelegere-, au precizat surse din cadrul Ministerului Apararii britanic. Dislocarea fortelor NATO in Macedonia ar putea fi insa mult intarziata, daca tinem cont de faptul ca orice acord convenit trebuie ratificat de Parlamentul de la Skopje in termen de 45 de zile si ca unii dintre membrii Guvernului s-au opus intelegerii de la Ohrid, pe care o considera o recompensa pentru agresiunile rebelilor UCK.
