Extinderea Uninii Europene catre Est, complicata enorm de respingerea Tratatului de la Nisa de catre Irlanda, este principala problema la care cei 15 lideri europeni vor trebui sa gaseasca o solutie in cadrul reuniunii Consiliului European, deschisa ieri, la Gothenburg. Respingerea tratatului a destramat sperantele Suediei, care detine, pana la sfarsitul lunii viitoare, presedintia UE, ca ar putea sa-si incheie mandatul anuntand ca planul de extindere catre Est a Uniunii ar putea fi finalizat pana la sfarsitul anului. Aceeasi decizie a irlandezilor i-a determinat pe liderii tarilor favorite pentru aderarea la UE, Polonia, Ungaria si Cehia, sa faca presiuni pentru a afla daca negocierile de aderare vor continua ca si pana acum. Singura solutie ce ar putea rezolva, macar in parte, problema extinderii ar fi -acordarea unei a doua sanse- electoratului irlandez, care poate de aceasta data ar vota -corect-. Posibilitatea convocarii unui nou refrendum in Irlanda este luata in calcul de catre toti liderii Uniunii. Primul-ministru suedez, Goeran Persson, si presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, au declarat ca -stim ca Guvernul si poporul irlandez sunt atasati procesului de extindere. La randul sau, presedintele Parlamentului European, Nicole Fontaine, a cerut liderilor UE sa transmita un mesaj clar tarilor candidate ca aderarea lor nu va fi intarziata de faptul ca Tratatul de la Nisa a fost respins prin referendumul din Irlanda. In mesajul adresat sefilor de stat si de guvern din statele UE in deschiderea Consiliului European de la Goteborg, Nicole Fontaine a insistat ca trebuie facut tot ce e posibil pentru ca primele tari candidate sa adere la UE inainte de urmatoarele alegeri pentru Parlamentul European, in 2004. In privinta solutiilor pentru iesirea din criza politica generata de respingerea Tratatului de catre irlandezi, Fontaine spune ca oricare ar fi strategia pe care cei 15 o vor decide, aceasta trebuie sa respectate anumite conditii. Astfel, clarificarea problemelor pe care irlandezii le au cu Tratatul nu trebuie sa rezulte intr-o diluare a continutului acestuia sau in aranjamente care complica structura Uniunii. Totodata, Fontaine considera ca ratificarea Tratatului de la Nisa trebuie sa continue in toate tarile membre ale Uniunii si ca semnalul trimis de irlandezi o data cu respingerea Tratatului trebuie sa fie luat in seama. Mult mai rezervat in declaratii s-a aratat premierul irlandez, Bertie Ahern, care a cerut o perioada mai indelungata de -reflectie- pentru irlandezi. Reafirmand angajamentul -solemn- al tarii sale -in favoarea extinderii si a incheierii pozitive a negocierilor de aderare-, Ahern a insistat asupra dificultatii de a propune electoratului irlandez un al doilea referendum. -Cred ca ar fi prematur pentru mine sa incep sa discut astazi despre maniera specifica in care ar putea fi rezolvata situatia dificila in care ne aflam-, le-a explicat Ahern omologilor sai, apoi a adaugat: -Avem cu adevarat nevoie, la nivel national, de o perioada mai indelungata de reflectie-. Pe langa problema extinderii, cei 15 vor trebui sa adopte o pozitie comuna fata de tratatul de la Kyoto. In timpul intalnirii de joi cu presedintele american, liderii europeni au esuat in incercarea de a gasi o rezolvare asupra diferendului privind reducerea emisiei de gaze. Intr-un comunicat comun, ambele parti au afirmat ca recunosc necesitatea unui parteneriat puternic pentru gasirea unei solutii la problema incalzirii globale, dar ca diferentele fundamentale se mentin. Bush a refuzat sa semneze Tratatul de la Kyoto, care ar fi obligat SUA sa reduca emisiile de gaze nocive, ceea ce a starnit mania europenilor. In ciuda opozitiei Statelor Unite, primul-ministru suedez a declarat ca Uniunea Europeana va continua procesul de ratificare a Tratatului. Neintelegerile dintre SUA si UE si mai ales refuzul lui Bush de a semna tratatul au declansat mania presei europene. Chiar inainte de deschiderea reuniunii, sute de manifestanti si-au inceput seria de proteste impotriva globalizarii si a poluarii. Demonstrantii au aruncat cu sticle si pietre in politisti, care au retinut peste 250 de persoane. Pe agenda reuniunii se mai gasesc si problemele legate de crearea unei forte militare proprii, de conflictele din Macedionia sau de confruntarile din Israel. Dificultatile care vor trebui surmontate de catre participantii la summit au determinat foarte multi observatori sa afirme ca acesta intalnire are toate sansele sa ramana in istorie alaturi de cele desfasurate la Maastricht sau Nisa.
