Circa 300 de militari britanici vor pleca in Macedonia, incepand de vineri, a anuntat Ministerul Apararii de la Londra. Comandouri britanice de tip SAS (Special Air Service) se afla deja la fata locului de mai multe saptamani, pentru a pregati terenul si a repera amplasarea exacta a fortelor rebele. Inca de marti, consilierii militari ai NATO au venit la Skopje pentru a se ocupa de aspectele logistice ale viitoarei strangeri de arme de la rebelii albanezi. Forta NATO care ar urma sa fie dislocata in Macedonia va fi condusa de generalul danez Gunnar Lange, specialist in probleme de logistica. Incepand cu luna aprilie, generalul Lange este insarcinat cu aprovizionarea, din Macedonia, a Fortei multinationale de pace a Aliantei (KFOR) din Kosovo. Inainte de a veni in Macedonia, acesta a ocupat mai multe posturi la sediul general al NATO din Europa, de la Mons, in Belgia. Lange a fost adjunct al sefului Departamentului de personal, logistica si mana de lucru, dar si director coordonator al aderarii la NATO a tarilor care au facut parte din Pactul de la Varsovia. Conform unor surse militare, efectivele aliate vor fi probabil organizate in patru grupuri plasate sub comandamentele britanic, francez, grec si italian. Forta generalului Lange va avea la dispozitie 14 zile pentru a se instala pe teren si a stabili punctele unde rebelii vor putea depune armele.
Consiliul Atlanticului de Nord, reunit la Bruxelles la nivel de ambasadori, urma sa ia o decizie privind lansarea operatiei -Recolta de Baza-, adoptand apoi -procedura tacerii-. Acest proces consta in oficializarea deciziei in timpul reuniunii, precum si fixarea zilei si a orei de intrare in vigoare a acesteia. Statele membre ale NATO dispun atunci de acest ragaz pentru a-si prezenta eventualele obiectii sau propuneri. In cazul -tacerii, lansarea operatiei este automata, in ziua si la ora fixate. Una dintre ultimele conditii impuse de NATO pentru a demara misiunea sa a fost indeplinita ieri, cand presedintele Boris Trajkovski a initiat formal procesul de aplicare a acordului de pace. Acesta a cerut presedintelui Parlamentului de la Skopje, Stojan Andov, sa convoace o sesiune speciala pentru a discuta reforma Constitutiei in vederea implementarii prevederilor asupra carora s-a convenit la Ohrid. Armata Nationala Albaneza (AKSH), o noua organizatie care a aparut la inceputul acestei luni, a anuntat insa ca nu recunoaste acordul de pace. -Statul major al AKSH a decis, in unanimitate, sa nu recunoasca acordul de la Ohrid, semnat la Skopje de anumiti reprezentanti ai slavilor si ai albanezilor din Macedonia-, a declarat organizatia intr-un comunicat difuzat presei albaneze.
