Dupa 12 zile de negocieri, liderii macedoneni si albanezi au reusit sa ajunga miercuri seara la un acord final, care ar urma sa fie semnat, in mod oficial, luni. Anuntul a fost facut de emisarul Uniunii Europene, Francois Leotard, insa parafarea acordului pare putin probabila, in conditiile in care Consiliul National de Securitate al Macedoniei a ordonat o actiune militara in forta impotriva gherilei albaneze.
Acordul convenit la Ohrid, in sud-vestul Macedoniei, nu a fost inca dat publicitatii, insa se cunosc cele mai multe dintre prevederile pe care le stipuleaza. Prima dintre acestea se refera la statutul limbii albaneze, care va deveni limba oficiala in regiunile in care albanezii reprezinta cel putin 20% din populatie. In Parlamentul de la Skopje, folosirea albanezei va fi autorizata, iar legislatia va fi redactata in ambele limbi. Acordul prevede si o reforma a Politiei, care va continua sa ramana sub jurisdictia Ministerului de Interne macedonean. Numarul politistilor albanezi va creste insa de la 3% la 23%, procent care este identic cifrei oficiale a populatiei etnic albaneze. Astfel, 500 de politisti albanezi vor fi incadrati anul viitor, in timp ce alti 500 vor astepta anul 2003 pentru a face parte din fortele de politie macedonene. O alta concesie facuta de partidele macedonene se refera la numirea sefilor de post ai Politiei in localitatile majoritar albaneze. Conform noului acord, consiliile municipale vor avea dreptul de a valida propunerile facute pentru aceste functii de catre Ministerul de Interne. In ceea ce priveste amendamentele aduse Constitutiei macedonene, un acord complex a fost gasit pentru a da dreptul cetatenilor de etnie albaneza sa se opuna legilor care ar urma sa fie votate in Parlament si care contravin intereselor lor. O intelegere s-a obtinut si in privinta Universitatii in limba albaneza de la Tetovo, care va fi partial finantata de catre stat. Acordul global de la Ohrid contine si un document care reglementeaza chestiunea dezarmarii gherilei UCK si care promite amnistierea tuturor rebelilor care nu au comis crime susceptibile de a fi judecate de catre Tribunalul Penal International. Acordul ar trebui sa fie semnat de liderii ai patru partide, doua albaneze si doua macedonene, care formeaza coalitia guvernamentala si care au participat la negocieri. Este vorba despre VMRO-DPMNE, partidul premierului Ljubco Georgievski, de Uniunea Social-Democrata a Macedoniei si de cele doua formatiuni politice albaneze, Partidul Democratiei si Prosperitatii, condus de Imeri Imeri, si Partidul Democratic Albanez, a lui Arben Xhaferi.
Situatia din teren se deterioreaza progresiv
Perspectiva parafarii acordului este insa nesigura in momentul de fata. Intr-un comunicat publicat in noaptea de miercuri spre joi, Consiliul National de Securitate macedonean s-a pronuntat in favoarea -adoptarii de masuri ferme si ofensive pentru a anihila amenintarile impotriva fortelor de securitate si a cetatenilor-. Este de neconceput semnarea unui acord, fara ca rebelii sa fie indepartati definitiv, pana la pozitiile pe care le ocupau inainte de acordul de incetare a focului, din 5 iulie, a explicat Consiliul de Securitate. Aceasta reactie a autoritatilor de la Skopje este urmarea atacului lansat miercuri de gherila albaneza si care a dus la moartea a zece militari macedoneni. De atunci, situatia de pe teren s-a deteriorat in mod progresiv. Miercuri, au avut loc incidente la Tetovo, unde gherila albaneza nu a ezitat sa atace fortele guvernamentale, chiar in centrul orasului. Un civil albanez a fost ucis si doi macedoneni au fost raniti de gloante in aceasta localitate. Si la Prilep, la 80 de kilometri de capitala, macedonenii au razbunat moartea celor zece militari, incendiind o moschee si cateva magazine aflate in proprietatea albanezilor. La Skopje, sute de macedoneni au manifestat in fata Parlamentului, fluturand drapelul macedonean si scandand sloganuri impotriva presedintelui Boris Trajkovski, pe care il considera aliat al rebelilor. In dimineata zilei de ieri, un soldat macedonean a fost ucis si un altul ranit in confruntarile de la Tetovo. Aici, gherila a folosit lansatoare de grenada, in timp ce autoritatile au trimis elicoptere de lupta. Ministrul apararii si seful Statului Major al Armatei ar putea fi schimbati din functie, pentru ca poarta responsabilitatea mortii celor zece militari macedoneni, a anuntat, miercuri seara, televiziunea nationala. Schimbarile la varf au fost discutate in cadrul sedintei extraordinare a Consiliului de Securitate al Macedoniei. Seful Statului Major, generalul Pande Petrovski, va fi eliberat din functie pentru neindeplinirea unor decizii ale comandantului suprem al fortelor armate, presedintele Boris Trajkovski, a anuntat televiziunea de la Skopje. Aceasta a mai precizat ca presedintele Parlamentului, Stoian Andov, a propus liderului Uniunii Social-Democrate, Branko Crvenkorovski, sa preia portofoliul Apararii, detinut de colegul sau, Vlado Bucikovski. Andov considera ca vor fi astfel evitate neintelegerile dintre Trajkovski si Crvenkorovski, care au culminat cu neindeplinirea ordinului presedintelui, acela de a se garanta securitatea comunicatiilor din jurul Tetovo si de a se intocmi un plan de aparare a acestui oras.
-Raman foarte prudent. Ceea ce s-a obtinut pe hartie ar putea fi spulberat de situatia care continua sa se deterioreze pe teren-, a recunoscut mediatorul european, Francois Leotard.