Urmand un model social si economic care nu mai poate fi pastrat, care nu poate concura cu tari precum China si SUA, planificarea strategica a Uniunii Europene se confrunta cu o mare dilema. Se pare ca noul program bugetar prevazut pentru perioada 2007-2013 nu reuseste sub nici o forma sa satisfaca nici una dintre marile puteri, astfel incat -regizorii- economiei au ajuns la concluzia ca, daca nu le vor fi micsorate taxele, atunci vor impiedica aprobarea acestuia, dand astfel nastere unui adevarat haos financiar. Germania, Marea Britanie si Olanda sunt cele mai razvratite din acest punct de vedere, o eventuala opozitie a lor in acceptarea planului bugetar putand paraliza politica regionala europeana, menita sa ajute tarile sarace, inclusiv statele noi membre, dar si cele central si est-europene.
Nu este o noutate. -Ochiul dracului- a constituit mereu samanta de scandal in randul marilor puteri. De data aceasta insa, liderii UE par a fi mai inversunati decat de obicei, dat fiind ca noul plan bugetar prevede sanctiuni drastice pentru cei care il incalca si, in plus, defavorizeaza Marea Britanie, singura beneficiara a unei reduceri a taxelor impuse. Printre tarile afectate de recentele prevederi se numara si Austria, Franta si Suedia, care contribuie la bugetul Uniunii cu cate un procent din produsul lor intern brut.
Oricum, cei aflati la putere in marile state membre ale Uniunii au pierdut teren in fata electoratului care, din cauza reformelor economice dure, beneficiaza de un nivel de trai mult mai scazut decat in anii anteriori. Un astfel de caz este cel al cancelarului german, Gerhard Schroder, unul dintre principalii vinovati de -dezastrul- economiei germane, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat de Institutul Forsa din Nurenberg, care trage un semnal de alarma: majoritatea consumatorilor nu mai cred in relansarea economica a Germaniei in acest an. Acesta pare a fi si motivatia autoritatilor de la Berlin de a se alatura marilor puteri europene, amenintand Uniunea. Pe de o parte presati de atitudinea societatii din ce in ce mai nemultumite, pe de alta constransi de conditiile impuse la nivelul UE, reprezentantii statelor membre se vad nevoiti sa apeleze la orice mutare pentru a-si atinge tintele propuse.
Totusi, o data cu apropierea constituirii viitoarei Comisii Europene, fiecare dintre mai-marii UE aspira la cea mai inalta pozitie economica. Este un motiv in plus pentru ca, in prezent, sa nu se puna de acord cu privire la proiectul bugetar, pana la desemnarea comisarului pe probleme economice.
Pe de alta parte insa, administratorii Trezoreriei din Franta si Germania, Nicolas Sarkozy si Edmund Stoiber, s-au aratat favorabili unui -motor largit- in cadrul UE, care sa pregateasca aderarea Bulgariei, Croatiei si, nu in ultimul rand, a Romaniei. Aceasta in contextul in care Mario Monti, comisarul pentru concurenta, care nu va mai face parte din viitoarea formula a executivului comunitar, a criticat cele doua tari pentru -franarea- integrarii.
Cu toate acestea, cea mai afectata de noul program bugetar pare sa fie Marea Britanie, singura membra a Uniunii care beneficiaza de o reducere de 4,6 miliarde de euro anual, la achitarea contributiilor fata de bugetul european. Bruxellesul considera ca actualul sistem de impozitare necesita modificari substantiale, astfel incat contribuabililor care depasesc valoarea taxelor cu peste 0,35 procente din PIB sa li se poata returna doua treimi din suma, dupa efectuarea bilantului anual, cu conditia ca totalul restituit sa nu depaseasca 7,5 miliarde de euro. Britanicii vor fi astfel prejudiciati, reducandu-li-se la jumatate suma de care beneficiau, in favoarea Germaniei, Suediei si Olandei, dar, in special, a celor 10 noi membre. Oricum, presedintele Comisiei, Romano Prodi, crede ca Uniunea Europeana trebuie sa stranga mult cureaua pentru a putea face fata provocarilor economice din anii urmatori, cu atat mai mult cu cat duce in spate povara nou-venitelor state relativ sarace care necesita ajutor financiar substantial.
Conform unor studii de specialitate, anii monedei unice europene au dus la un nivel mult mai crescut al somajului si la o economie anemica in general. Se duce oare pe apa sambetei economia europeana? Problema marilor puteri consta in nivelul scazut de trai al noilor state membre, acestea tragand in jos nivelul economic al Uniunii. Daca pana la inceputul lui 2006 nu se va ajunge la un consens privind aprobarea noului plan bugetar, atunci Uniunea Europeana nu va putea pune in aplicare proiectele de ajutorare a statelor sarace. Totusi, ministrul finantelor, Gerrit Zalm, din Olanda, actuala detinatoare a presedintiei rotative a UE, a promis ca va cauta solutii alternative pentru proiectul propus de liderul inca in functie al Comisiei, Romano Prodi, pana in toamna acestui an. Marile puteri raman insa neincrezatoare, o eventuala remediere a situatiei putand interveni abia dupa ce Austria va prelua conducerea UE, in prima jumatate a anului 2006.
