Majoritatea romanilor care au ales, dupa revolutie, sa-si faca propria afacere au ales comertul. Asta face ca, in acest moment, mai mult de jumatate (n.r. – 50,2%) din intreprinderile mici si mijlocii (IMM) si microintreprinderile din Romania sa fie implicate in activitatea de comert. Procentul corespunzator la nivel european este insa, potrivit datelor statistice oficiale, de doua ori mai scazut.
Cum pe sectorul comertului a aparut, in ultimii ani, o concurenta acerba, datorata in special sosirii in Romania a marilor lanturi de hipermarketuri, ce sanse exista pentru micii comercianti sa reziste rigorilor impuse de Uniunea Europeana? Desi autoritatile romane evita sa se pronunte in legatura cu acest fenomen, IMM-urile ce doresc sa traiasca si dupa integrarea Romaniei in UE trebuie sa respecte cu strictete normele europene.
IMM-urile ce activeaza in domeniul comertului vor trebui sa cunoasca foarte bine si sa aplice legislatia europeana in domeniu. Comerciantul roman va fi obligat sa-si asume raspunderea in indeplinirea conditiilor impuse de normele sanitare, sanitar-veterinare, de protectie a mediului, PSI si protectia muncii. Va trebui sa respecte legislatia in domeniul comercializarii produselor si serviciilor de piata, adica sa practice pretul redus, vanzarile la distanta, vanzarile cu prime si vanzarile directe – practici comerciale utilizate in UE. Protectia si informarea consumatorilor este obligatorie prin etichetarea mai multor produse. Legislatia in domeniu interzice comercializarea produselor care pot pune in pericol sanatatea sau viata consumatorului.
In sprijinul intrepinzatorilor, Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC) a realizat Ghidul comerciantului si ABC-ul vanzarilor de soldare si lichidare.
