Nimeni nu a pomenit pana acum de existenta vreunui plan B, in cazul respingerii Tratatului Constitutional de catre un membru al clubului celor 25. Insa liderii europeni si-au facut lectiile la timp si -gurile rele- spun ca ar fi pregatit, neoficial, o strategie de rezerva in acest sens, -capii rautatilor- fiind Parisul si Berlinul, gata oricand sa se descurce, chiar si fara Marea Britanie, tara in care euroscepticismul predomina si unde un -nu- spus Constitutiei UE pare iminent.
Daca toate statele ratifica legea fundamentala, in timp ce Marea Britanie o respinge, atunci UE va intra in situatie de criza. Teoretic, tratatul nu poate intra in vigoare pana nu primeste acordul unanim al tuturor celor 25. Totusi, chiar poate -nu–ul britanic sa spulbere visul european? Un pamflet purtand marca Centrului European pentru Reforma si semnatura fostului director al institutiei, Charles Grant (foto), intitulat -Ce se intampla daca Marea Britanie spune NU-, scoate in evidenta 10 modalitati prin care UE ar putea iesi din impasul unui eventual refuz englez al Constitutiei. Printre solutii se numara organizarea unui nou referendum, renegocierea tratatului si, ceea ce britanicii vad drept un complot menit sa-i scoata in afara celor 25, posibilitatea crearii unei uniuni franco-germane, careia i s-ar putea alatura imediat Belgia si Luxemburgul, urmand ulterior si celelalte state.
Complot franco-german
Unul dintre scenariile posibile in cazul unui refuz al Marii Britanii sugereaza eventualitatea infiintarii unei aliante intre Paris si Berlin, bazata pe opt sau noua domenii, fapt ce ar putea conduce la formarea nucleului unei noi uniuni. Ipoteza este privita de catre britanici ca o strategie secreta a celor doua mari puteri care si-ar dori o armata comuna, armonizarea taxelor, precum si o Curte Penala Europeana. Mai mult, ideea ii irita pe militantii eurosceptici din Regatul Unit, cu atat mai mult cu cat o asemenea initiativa ar putea atrage imediat Belgia si Luxemburgul, celelalte state urmand sa li se alature treptat, in timp ce tara lor ar ramane pe dinafara, fara a mai avea prea multa importanta.
Cu toate acestea insa, o inlaturare definitiva a Marii Britanii din UE este foarte putin probabila, desi in anturajul cancelarului Gerhard Schroder se zvoneste ca ar exista deja un plan de actiune in cazul in care englezii refuza Constitutia. In plus, si printre oficialii de la Bruxelles sunt destui care si-ar dori infiintarea unui nucleu european, insa dificultatile legale si politice pe care le-ar intampina intr-o asemenea situatie ar fi imense.
Ceea ce acum este doar ipotetic prinde oarecum contur, motorul Europei incercand deja sa promoveze o strategie comunitara de sprijin pentru companiile industriale importante. Posibilitatea crearii unor -campioni industriali europeni- si a sprijinirii lor in mod prioritar de catre UE este din ce in ce mai des auzita si foarte puternic sustinuta de presedintele francez, Jacques Chirac, precum si de una dintre vocile forte in domeniu, germanul Gunter Verheugen, comisarul european al industriilor.
Efectul domino
Desi Grant se concentreaza in jurul Marii Britanii, consecintele negative ar putea constitui o harta politica a celorlalte state ale UE, in functie de mai multi factori, cum ar fi dimensiunea tarii, daca se numara printre fondatori, sau gradul ei de entuziasm. Astfel, un -nu- al Frantei, tara fondatoare a Uniunii si una dintre marile puteri, ar face aproape imposibila ratificarea tratatului, in timp ce un vot negativ al Poloniei, stat cu o suprafata importanta, nu ar afecta existenta Constitutiei, dat fiind ca Varsovia -si-a facut cativa dusmani- dupa aderare. Refuzul Irlandei, Danemarcei sau Cehiei ar conduce la convocarea unui nou referendum.
Austria se pronunta in mai
Parlamentul de la Viena va supune la vot, in luna mai, Constitutia UE, in conformitate cu o lege organica, adoptata miercuri, de Consiliul National. Pentru ratificarea documentului, ambele Camere trebuie sa se pronunte cu o majoritate de doua treimi. Desi deocamdata nu a fost stabilita o data exacta la care va avea loc votul, cancelarul Wolfgang Schussel si-a exprimat regretul ca tratatul nu poate fi ratificat printr-un referendum paneuropean, de catre toti cei 25, dar a refuzat desfasurarea unei consultari populare separate in Austria.
