Cea de-a sasea zi a procesului deschis de Tribunalul Penal International (TPI) impotriva fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a inceput mai putin obisnuit, printr-un schimb dur de replici cu primul martor chemat la Haga, Mahmut Bakali, fost lider comunist din Kosovo intre 1970 si 1981.
Milosevici i-a cerut martorului sa isi motiveze afirmatiile facute la adresa sa, potrivit carora Belgradul s-a facut vinovat de incercari de promovare a unei politici de -apartheid-, fapt pentru care Bakali a -suferit doar pentru ca era albanez-.
Un schimb dur de replici
Vazand ca martorul ezita sa raspunda, acuzatul, care isi este si propriul avocat, a tinut sa precizeze ca Bakali -se afla sub juramant solemn-. -Nu trebuie sa imi reamintiti dumneavoastra acest lucru-, a replicat fostul lider comunist kosovar.
In continuare, Milosevici i-a solicitat martorului sa-si detalieze afirmatiile facute luni, cand a vorbit de politica autoritatilor federale iugoslave in sistemul educational din Kosovo. -Voi ati impus programa scolara. Voi i-ati numit pe directorii scolilor si ai facultatilor-, a explicat Bakali, subliniind ca albanezii din Kosovo aveau dreptul de a studia in limba materna. -Considerati ca exista o fizica albaneza, domnule Bakali, o chimie albaneza, o matematica albaneza?-, l-a intrebat ironic Slobodan Milosevici pe martor.
In legatura cu arestarile masive operate in randul albanezilor din Kosovo inaintea declansarii conflictului din 1999, fostul lider de la Belgrad a explicat ca -Nimeni nu a fost arestat pentru convingerile sale politice-. Milosevici a indicat in mod implicit ca cei care au facut obiectul acestor masuri erau -teroristii- din fosta UCK (Armata de Eliberare din Kosovo).
Mahmut Bakali, primul dintre cei 350 de martori – dintre care 90 numai in dosarul Kosovo – care vor fi audiati la Haga, a facut parte dintr-o delegatie a etnicilor albanezi din provincia sarba, care in mai 1998 s-a intalnit cu fostul presedinte iugoslav, in incercarea de a detensiona situatia din Kosovo dupa izbucnirea primelor ciocniri armate intre fortele de securitate sarbe si gherilele albaneze.
Acuzarea a decis sa cheme ca martori persoane care au ocupat functii inalte in administratie si armata in timpul regimului Milosevici, intrucat procurorii doresc ca primele marturii sa ofere o imagine de ansamblu asupra sistemului de guvernare si a situatiei politice din fosta Iugoslavie. Multi dintre acesti martori vor beneficia de un program special de protectie, unii dintre ei purtand nume de cod.
