Refuzul colaboratorilor apropiati ai fostului presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, de a depune marturie impotriva lui a pus in impas cursul anchetei, care intentioneaza sa dovedeasca participarea acestuia la crimele de razboi din Kosovo, se arata intr-un articol din cotidianul -The Independent-.
Probele de pana acum au fost adunate de catre ofiteri ai serviciilor de informatii occidentale si mai putin de catre anchetatorii Natiunilor Unite, iar unii dintre cei 90 de martori chemati sa depuna marturie impotriva fostului lider iugoslav au murit intre timp.
Cu mai putin de o luna inainte de inceperea procesului, echipa de procurori, condusa de juristul englez Geoffrey Nice, a vizitat Belgradul, la inceputul saptamanii trecute, pentru a vorbi cu cativa dintre aliatii lui Milosevici. Surse de la Belgrad, citate de cotidianul britanic, sustin ca aceasta vizita n-a avut nici un rezultat.
Milosevici este acuzat de moartea a 900 de albanezi din provincia Kosovo si de evacuarea fortata din provincie a 800.000 de civili, obligati sa-si paraseasca locuintele in 1999.
Procesul se amana
Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) afirma ca este gata sa lanseze procesul pentru crime contra umanitatii in Kosovo. Dar purtatoarea de cuvant a procurorului general al TPI, Florence Hartmann, a declarat ca tribunalul ar putea decide, saptamana viitoare, amanarea judecarii dosarului, care ar fi trebuit sa inceapa la 12 februarie.
Procurorii vor ca, la acuzatiile privind uciderea a 900 de albanezi din Kosovo si evacuarea fortata a 800.000 de oameni din provincie, in 1999, sa fie adaugate si crimele de razboi din Bosnia si Croatia, pentru care se spune ca exista destule probe, pentru ca Milosevici sa poata fi acuzat. Judecatorii se vor pronunta asupra acestei cereri miercuri. In cazul in care raspunsul va fi pozitiv, procesul va trebui amanat pentru pregatirea dosarului, prin adaugarea acuzatiilor referitoare la Bosnia si Croatia.
Florence Hartmann a negat ca amanarea procesului ar fi determinata, de fapt, de lipsa de probe in cazul Kosovo.
Cazul are, insa, un fundament slab, deoarece se bazeaza exclusiv pe marturiile oficialilor occidentali aflati in Kosovo, inainte de inceperea operatiunilor NATO, si pe cele ale victimelor albaneze. Credibilitatea acestor marturii e pusa sub semnul intrebarii de faptul ca ele au fost obtinute de ofiteri ai serviciilor de informatii si nu de anchetatorii tribunalului.
Sarbii nu depun marturie
Apropiatii lui Milosevici sunt singurii care ar putea asigura echilibrul anchetei, dar ei impartasesc aceleasi opinii nationaliste ca si Milosevici. Ei descriu actiunile albanezilor din provincia Kosovo drept -terorism-, procesul impotriva liderului lor, ca o conspiratie occidentala impotriva sarbilor si se tem sa nu fie considerati -tradatori ai natiunii sarbe-, in cazul in care depun martuire in procesul impotriva lui Milosevici.
Anchetatorii fac presiuni asupra autoritatilor sarbe de a-i preda tribunalului pe doi dintre apropiatii fostului presedinte iugoslav. Este vorba despre Nikola Sainovici, fostul comandant al fortelor de securitate din Kosovo, si Vlajko Stoiljkovici, fostul ministru de interne. Cei doi sunt, la randul lor, acuzati de crime de razboi in Kosovo.
Mai mult, anchetatorii Natiunilor Unite l-au interogat si pe fostul sef al serviciilor secrete din perioada lui Milosevici, Rade Markovici, el insusi judecat pentru tentativa de asasinat asupra liderului opozitiei, Vuk Draskovici, si aflat in detentie. Desi Markovici s-a declarat dispus sa mearga la Haga, analistii cred ca marturia lui nu schimba foarte mult situatia actuala a anchetei.
