Presedintele George W. Bush si-a lansat emisarii spre Europa si Asia, in incercarea promisa de a aduce clarificari privind conceptia SUA legata de programul de aparare antiracheta balistica american -Fiul Razboiului Stelelor-. Cele trei grupuri de emisari de inalt nivel pleaca in lumea larga, pentru a-i si asculta pe aliatii din NATO, pe aliatii asiatici si chiar pe marii lor rivali in hegemonia mondiala, Rusia si China, Washingtonul. Casa Alba a initiat aceasta munca de convingere si pentru a elimina suspiciunea Europei, ca politica -America First- nu este decat o himera hiperbolizata pe nedrept. Aceasta, chiar daca refuzul SUA de a se ralia Acordului de la Kyoto privind protejarea disperata a atmosferei planetei si denuntarea unilaterala si in pripa a Tratatului ABM, de neproliferare a sistemelor de protectie antiracheta, sunt evidente care alimenteaza din plin supozitia. Una care nici nu este doar o temere europeana.
Marc Grossman, numarul trei al Departamentului de Stat, si Steve Hadley, vicepresedintele Consiliului de Securitate nationala – prima echipa a lui Bush a petrecut, marti, la sediul NATO din Bruxelles, nu mai putin de patru ore, pentru a prezenta ambasadorilor tarilor membre doua idei principale: 1. Administratia americana vede cu toata onestitatea ca ceea ce a initiat este de fapt un dialog, pentru a determina modul in care ar trebui sa functioneze descurajarea in secolul XXI; 2. Rusia nu mai este un inamic, iar lumea din 2001 nu mai este ca cea din 1972, cand s-a semnat Tratatul ABM. Surse NATO care au preferat sa-si pastreze anonimatul au declarat ca intrevederea a fost un succes. Grossman a sustinut ca europenii au recunoscut ca -avem nevoie sa facem mult mai mult in aria neproliferarii-. Din reuniunea tinuta cu usile inchise a transpirat insa ca aliatii au ridicat probleme extrem de critice referitoare la efectele pozitiei americane asupra controlului armamentelor, a proliferarii armelor nucleare si a raporturilor cu Rusia si China. Sentimentul ca echipa Grossman a venit de fapt sa vanda aliatilor o solutie americana, decat sa se consulte cu acestia, nu a fost risipit. Afirmatiile lui Grossman ca America nu a fixat inca detaliile proiectului scutului antiracheta balistica nu au avut, nici ele, darul sa atenueze suspiciunile.
Nici -ofensiva- echipei americane, condusa de adjunctul secretarului de stat, Richard Armitage, pe itinerariul Tokyo-Seul nu a cules mai mult decat rezerve. In capitala nipona, Armitage a primit garantii ca planurile antiracheta balistica americane au fost bine intelese, dar, in acest stadiu al problemei, un sprijin deschis nu-si are locul. Reactia Seulului nu a aparut inca, dar vizita lui Armitage a fost precedata de un apel telefonic consistent din partea lui Bush catre presedintele Kim Dae-jung, in ideea ca SUA mizeaza pe sprijinul Coreei de Sud, in pofida temerilor ei legate de reactia Beijingului. Din Coreea, Armitage va zbura la New Delhi…
La portile Kremlinului va bate, vineri, a treia echipa a lui Bush. Aceasta va avea in fruntea ei pe adjunctul sefului Departamentului Apararii, Paul Wolfowitz, si pe unul dintre membrii echipei care a vizitat Bruxelles-ul, Steve Hadley. Ce vor spune ei rusilor ramane de vazut, dar presedintele Vladimir Putin le-a oferit deja uvertura replicii Moscovei. De Ziua Victoriei, presedintele Rusiei a trimis un mesaj mult prea transparent Washingtonului, ca acesta sa nu fi fost inteles: un scut ca cel american este o amenintare la adresa stabilitatii strategice globale si este orientat impotriva arsenalului nuclear al Moscovei. -Experienta rezultata din istoria postbelica indica faptul ca nimeni nu poate crea o lume sigura doar pentru el, mai ales una care lezeaza interesele altuia-, a evidentiat Putin. Pana vineri, Wolfowitz poate lucra la demonstrarea contrariului.
C.I. Cristian
SUA, gata sa renunte la ABM
Trataul ABM de neproliferare a sistemelor de aparare antiracheta balistica a fost semnat in 1972, de Richard Nixon si Leonid Brejnev, intr-o perioada cand tehnica rachetelor balistice intercontinentale era inca doar monopol american si sovietic. Promovand stagnarea dezvoltarii sistemelor de protectie, cele doua mari puteri au stopat insasi proliferarea acestor rachete, purtatoare de incarcaturi nucleare multiple. Ele erau si asa suficient de multe si de bune pentru a putea face praf planeta, chiar de mai multe ori. ABM nu le obliga sa si le distruga si a constituit, si prin alte prevederi, un factor fundamental in realizarea echilibrului din perioada Razboiului Rece. Tratatul prevede insa posibilitatea revizuirii sale o data la cinci ani. Washingtonul sustine ca dreptul roman clasic i-ar permite rezilierea sa, in conditiile in care insasi motivele pentru care a fost incheiat tratul s-au schimbat.
