Economia globala a primit o puternica lovitura in Mexic, la reuniunea Organizatiei Mondiale a Comertului de la Cancun, unde, dupa cinci zile de discutii condimentate cu proteste de strada antiglobalizare si conferinte anticapitaliste organizate in paralel, negocierile privind comertul international au esuat lamentabil din cauza neintelegerilor intre tarile sarace si cele bogate.
O reglementare a nivelului subventiilor (circa un miliard de dolari pe zi) primite de fermierii europeni, japonezi si americani, ce afecteaza pana la faliment agricultura statelor in curs de dezvoltare, ar fi eliminat de pe listele internationale 144 milioane cazuri de saracie si ar fi reprezentat totodata o gura de oxigen pentru economia globala, de doi ani in pragul recesiunii, dat fiind ca activitatile comerciale au reprezentat motorul cresterii economice in perioada postbelica.
-Toti avem de pierdut-, a declarat reprezentantul Uniunii Europene, comisarul pentru comert Pascal Lamy, care a anuntat, alaturi de alti oficiali, o noua tentativa de negociere pe 15 decembrie, la Geneva. Putini mai sunt insa optimisti ca Organizatia Mondiala a Comertului va reusi in aceste conditii sa respecte termenul-limita pentru punerea in practica, pana la sfarsitul anului viitor, a agendei de la Doha. Aprobat in noiembrie 2001 de reprezentantii organismului international, documentul este menit sa conduca la implementarea unui acord de liber schimb, in speta eliminarea taxelor vamale pentru import-export sau punctul de intensitate maxima a globalizarii, teoretic in proportie de 75% in beneficiul statelor sarace.
Vina pentru esecul de la Cancun a fost atribuita de majoritatea participantilor si chiar de presa Uniunii Europene, care a incercat sa distraga atentia de la spinoasa problema a subventiilor agricole prin intermediul asa-numitelor -chestiuni de la Singapore-, in discutarea carora a beneficiat de intregul sprijin al Japoniei. Propuse pentru prima data in urma cu cinci ani, includerea in discutiile de la Cancun a unor probleme de tipul statutului investitorilor straini, standardelor antimonopol si de cartel, ca si o mai mare transparenta in achizitiile guvernamentale, menita sa permita companiilor straine sa deruleze afaceri in sectorul public, a starnit proteste din partea statelor in curs de dezvoltare, care vor sa-si pastreze controlul asupra sectoarelor industriale cheie.
Incapacitatea de a obtine concesii de-o parte sau de alta a condus in final la blocarea negocierilor. Singura realizare a reuniunii interministeriale de la Cancun, in cadrul careia trebuiau analizate progresele de la Doha incoace, a fost conturarea unui puternic grup al statelor in curs de dezvoltare, contrapondere la trioul SUA-UE-Japonia. Condus de Brazilia, India si China, care reprezinta impreuna jumatate din populatia lumii, grupul celor 21 (G21) a fost cotat insa cu putine sanse de analisti, care au preconizat divergente puternice intre Brazilia si China, pe de-o parte, si India protectionista, pe de alta parte.
