Pana in urma cu doua luni si jumatate, Battery Park era unul dintre locurile preferate pentru cohortele de turisti americani sau de aiurea care vizitau New York-ul. Aflata in extremitatea de sud a Manhattan-ului, la cinci minute de Districtul Financiar, oaza de verdeata gazduia portul de unde vase de croaziera faceau curse regulate spre Ellis Island (locul faimos de triere a emigrantilor la inceputul secolului trecut) si spre Statuia Libertatii. O multime galagioasa popula continuu aleile parcului (despre care se spune ca in 1626 a fost locul unde, in schimbul unor margele de sticla si a altor fleacuri ce valorau 24 de dolari, olandezul Peter Minuit a cumparat Manhattan-ul de la indieni), in timp ce zeci de vanzatori ambulanti incercau sa seduca turistii cu faimosii hot-dogs a la New York si cu tricouri imprimate cu chipul lui John Lennon. Astazi insa, la doua luni dupa atentatele sinucigase de la mijlocul lui septembrie, Battery Park si alte zeci de locuri similare din metropola sufera din cauza declinului economic care a atins orasul, iar fenomenul pare general la nivelul intregii Americi. Pe Fulton Street, perpendicular pe locul unde se ridicau Turnurile Gemene, agitatia zilelor de vara, zecile de comercianti chinezi si africani ce-si expuneau marfa pe trotuare sau viermuiala din restaurantele thailandeze sau indiene a disparut aproape complet. -Nimic nu mai este ca inainte-, imi spune Vicky LaBruna, patronul unui mic salon de masaj aflat la intersectia dintre Fulton si Dutch Street. -Afacerile au scazut la mai bine de jumatate si, daca o tine tot asa, in cateva saptamani va trebui sa inchid salonul-, imi marturiseste barbatul imbracat intr-un trening bleumarin, in timp ce imi arata caietul cu rezervari pentru masaje si pagina, complet imaculata, pentru ziua de astazi. -Dupa 11 septembrie, am fost inchisi pentru mai bine de trei saptamani, iar atunci cand Politia a redeschis zona, salonul era jumatate distrus, cu vitrinele sparte si cu praful de un deget grosime-, adauga barbatul, care-mi spune ca a fost nevoit sa concedieze trei dintre cei patru lucratori pe care-i avea. -Clientii mei erau, in majoritate, angajati in WTC: firmele de-acolo au plecat acuma in Midtown sau in New Jersey, asa ca nu mai am clientela-, imi declara LaBruna. Peste drum, o pizzerrie italiana are grilajul tras, iar inauntru e intuneric bezna. -Luigi a inchis in urma cu cateva zile-, se grabeste sa-mi spuna barbatul in trening, in timp ce ochii sai privesc undeva fix, nostalgici: -Era aici de pe la mijlocul anilor *70, insa a fost nevoit sa-si declare falimentul in tribunal-. Il intreb de ce crede ca oamenii ocolesc acuma zona din sudul Manhattan-ului, inclusiv renumita South Street Seaport sau Battery Park, desi ambele au fost redeschise traficului si Primaria a anuntat proiecte generoase de refacere. -In primul rand, e problema miilor de clienti pe care i-am pierdut prin mutarea firmelor din WTC-, spune LaBruna. -Au disparut apoi turistii, caci altadata nu aveai loc pe strada din cauza grupurilor de japonezi, germani sau englezi care veneau sa bea o bere la <J.P. Mustard> sau sa-si faca cumparaturi la <Conway> sau <GAP>-, adauga barbatul. -Iar apoi, fara indoiala, e aerul puturos de aici, care a pus pe fuga o multime de oameni ce locuiau pe strazile din jur si care ii indeamna pe multi sa evite zona-, crede barbatul, a carui figura imi aminteste de filmele neorealismului italian. Intr-adevar, incepand din zona Canal Street, din Cartierul Chinezesc, si pana in Battery Park, atmosfera e aproape irespirabila, mirosul de ars pluteste in aer si multi dintre cei care trec prin zona au masti albe pe fata. Ce crede insa despre planurile de refacere? -Cei de la City Hall au promis ca vom fi ajutati, dar sunt atat de multi cei afectati, incat nu prea cred ca vom vedea vreun ban prea curand-, adauga barbatul si se scuza, spunandu-mi ca trebuie sa inchida. -Nu credeam ca voi ajunge sa traiesc asta, insa trebuie sa fac economie la curent-, spune LaBruna si intra inapoi in salonul pustiu.
Conform statisticilor oficiale, dincolo de miile de vieti pierdute si de traumele psihice imense produse pe 11 septembrie, atentatele impotriva World Trade Center au provocat pierderi economice uriase metropolei de pe malul Atlanticului. Doar in sudul Manhattan-ului, in zona Districtului Financiar, atacurile kamikaze au dus la suprimarea a peste 100.000 de locuri de munca, in timp ce 30% din suprafata totala a birourilor a fost distrusa. Mai mult, rata somajului in oras a saltat, aproape peste noapte, la 6,2 procente (fata de 5,4 la nivelul intregii tari), dupa ce, pentru ani in sir, New York a reprezentat locomotiva economiei americane, cu recorduri doborate intr-o multime de domenii. Prognozele analistilor sunt si mai sumbre. Potrivit datelor avansate de diferite cercuri, cifra pierderilor inregistrate de oras in urmatorii doi ani va atinge neverosimilul nivel de 83 miliarde de dolari, in conditiile in care zeci de firme de renume au anuntat intrarea in faliment, iar turismul a suferit o lovitura extrem de grea. Nu in ultimul rand, recesiunea in care intrase economia Statelor Unite inca inainte de atacurile teroriste si-a aratat efectele negative si asupra New York-ului, iar fenomenul pare ca se va prelungi inca pentru cativa ani.
Cum incearca newyorkezii sa depaseasca acest moment? In primul rand, ajutoarele promise de la Washington (cifrate la 20 miliarde de dolari) au si inceput sa curga in bugetul metropolei, iar alte sume sunt pe drum. Zeci de proiecte de refacere sunt puse cap la cap de companii de renume, iar investitori din Canada, Marea Britanie si din alte state sunt momiti spre New York. De asemenea, se spera ca ambitiosul program de reducere de taxe avansat de presedintele George W. Bush (aprobat in primavara de Congres) va aduce alte patru-cinci miliarde in economia orasului, in urmatorii ani. Nu in ultimul rand, se crede ca o serie de initiative indraznete ale Primariei (transpuse in oferte promotionale nemaiintalnite, implicari ale starurilor hollywoodiene sau reduceri substantiale in retele de magazine) va determina un boom important in industria turistica din oras. Cu pasi marunti, dar siguri, New York-ul a inceput lungul drum spre recuperare.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane