Exact la sase luni dupa indepartarea lui Saddam Hussein si in replica la criticile tot mai numeroase cu privire la politica aplicata in Irak, ce ameninta imaginea Casei Albe, cu un an inaintea alegerilor prezidentiale, Administratia de la Washington a demarat o noua campanie de relatii publice, pentru a justifica invazia si ocupatia statului arab.
Aceasta survine recunoasterii indirecte a esecului partial la capitolul irakian, marcata prin dublarea, ba chiar subminarea autoritatii Pentagonului, urmare a numirii consilierului prezidential pentru securitate nationala Condoleezza Rice drept coordonator al unui grup de stabilitate pentru regiunea Irak-Afaganistan.
Presedintele George W. Bush planificase pentru ieri un discurs, asteptat sa se concentreze asupra progreselor din Irak, in timp ce vicepresedintele Dick Cheney si comentariile sale pe marginea subiectului constituie evenimentul politic de astazi din Statele Unite.
Ca o prefata la declaratiile primilor doi oameni in stat, Condoleezza Rice a mentionat miercuri ca interventia militara din Irak a fost una utila, dat fiind ca Irakul incalcase rezolutiile ONU prin continuarea eforturilor de a achizitiona arme de distrugere in masa. Consilierul prezidential a omis insa acea parte a unui raport prezentat saptamana aceasta de seful echipei americane de cercetare din Irak, potrivit caruia nu s-au descoperit arme chimice, biologice sau nucleare.
In timp ce Rice isi facea datoria in Chicago, ofiterul de presa al Casei Albe declara de cinci ori in timpul briefingului matinal ca Irakul constituie linia intai in lupta impotriva terorismului. Iar pe Dealul Capitoliului, figuri-cheie ale Administratiei informau Congresul cu privire la progresele facute in Irak dupa rasturnarea regimului Hussein, in pregatirea unui vot asupra suplimentarii cu 87 miliarde de dolari a bugetului antitero.
Robertson critica armatele europene
Problema irakiana a avut un puternic ecou pana in Canada, Colorado Springs, unde, in timpul unei reuniuni NATO de doua zile, secretarul general al Aliantei, lordul George Robertson, a criticat statele europene membre pentru ca isi tin armatele acasa, in loc sa le trimita acolo unde este nevoie de ele, aluzie la dificultatile americane in Irak si SOS-urile repetate ale Administratiei Bush, concentrate pe obtinerea asistentei militare si financiare internationale.
-Nu de armate pe hartie avem nevoie-, a subliniat Robertson, precizand ca, din cei 1,4 milioane de militari ai NATO in afara celor americani, doar 55.000 sunt in misiune. Lordul britanic a cerut totodata Europei sa isi modernizeze capacitatile militare, pentru a reduce prapastia fata de posibilitatile SUA, totodata cel mai important contribuitor la bugetul Aliantei.
Declaratiile lui Robertson au marcat incercarile de reinventare a unei Aliante axate pe lupta impotriva terorismului si a armelor de distrugere in masa. Semnificativ in acest sens a fost, de altfel, si exercitiul militar de la Colorado Springs, care a implicat forta de reactie rapida a NATO intr-o actiune legata de armament de distrugere in masa, o premiera in istoria aliata.
Sase miliarde de dolari in 2004
Mobilizarea americana survine cu doar doua saptamani inaintea unei conferinte a donatorilor, la Madrid, de la care Statele Unite asteapta ajutor financiar pentru reconstructia Irakului, in pofida esecului negocierilor cu partenerii europeni, care ar putea conduce la retragerea unui proiect de rezolutie din Consiliul de Securitate ce solicita desfasurarea unei forte multinationale in Irak in schimbul implicarii ONU in procesul de reconstructie. Exista chiar unele informatii potrivit carora Spania ar intentiona sa amane conferinta pana la gasirea unei formule de compromis.
Pe acest fond negativ, o veste buna a venit de la Banca Mondiala. Potrivit -New York Times-, expertii institutiei internationale au ajuns la concluzia ca Irakul nu poate absorbi mai mult de sase miliarde de dolari anul viitor pentru refacerea infrastructurii. Suma este considerata rezonabila la Washington, prin comparatie cu zecile de miliarde anticipate a fi inghitite in urmatorii ani de procesul de refacere a statului arab. Japonia a anuntat deja ca va contribui cu un miliard de dolari, iar Uniunea Europeana cu 230 de milioane.
