Ieri, negocierile intermacedonene de la Ohrid erau in impas din cauza noilor revendicari formulate de reprezentantii Guvernului de la Skopje, iar situatia din teren, unde s-au reluat atacurile violente, nu parea sa incurajeze deloc reluarea discutiilor. Exigentele macedonenilor se refera la refuzul de a semna orice acord politic in lipsa unei totale dezarmari a gherilelor UCK. -Ar fi rusinos si insultator sa semnam un acord in timp ce rebelii se afla inca pe teritoriul tarii-, a afirmat premierul macedonean, Ljubco Georgievski. -Partea macedoneana cere garantii asupra modului in care se va derula dezarmarea gherilei albaneze. Este imposibil ca o reglementare politica sa fie ratificata de Parlament atat timp cat rebelii ar putea oricand sa recurga din nou la violenta-, a explicat si unul dintre consilierii presedintelui macedonean, Boris Trajkovski. O revendicare formulata in cateva cuvinte, care risca, insa, sa pericliteze tot ceea ce s-a obtinut pana acum, de-a lungul celor noua zile de negocieri, care au loc in sud-estul Macedoniei, la Ohrid. Cu atat mai mult cu cat nici rebelii si nici comunitatea internationala nu pot accepta o asemenea revendicare. Asta ar insemna, a explicat trimisul special al Statelor Unite in Macedonia, James Pardew, ca aspectul militar al crizei este un domeniu aflat sub jurisdictia NATO si nu face obiectul acordului-cadru negociat sub patronajul emisarilor occidentali. James Pardew este de parere ca acordul politic trebuie implementat inainte ca problemele militare sa fie luate in discutie. Pe de alta parte, revendicarea Guvernului de la Skopje pare indreptatita, daca tinem cont de faptul ca liderii UCK s-au declarat dispusi sa predea armele, dar numai pe masura ce prevederile politice asupra carora s-a convenit vor fi implementate. -Este clar ca un proces de dezarmare voluntara va avea loc, insa acesta se va produce paralel cu aplicarea prevederilor acordului politic-, a confirmat purtatorul de cuvant al UCK, capitanul Shpati. Or, acest lucru inseamna ca dezarmarea totala va fi prelungita pana in 2003, cand ultimii 500 de albanezi ar trebui sa fie integrati fortelor de politie macedonene.
-Sunt sigur ca exista dorinta de a continua discutiile. Presedintele Trajkovski ne-a asigurat de acest lucru, iar premierul Georgievski ne-a informat ca va fi prezent toata aceasta saptamana la masa negocierilor-, a declarat, ieri dimineata, Francois Leotard, emisarul Uniunii Europene in Macedonia. In vederea deblocarii negocierilor, reprezentantul permanent al NATO pentru Balcani, Pieter Feith, a fost trimis, ieri, in Macedonia. Feith nu va participa la negocierile de pace de la Ohrid, ci urma sa se intalneasca in special cu liderii macedoneni. Reprezentantul NATO a jucat un rol esential in aplicarea planului de pace in sudul Serbiei, convenit intre Belgrad si Armata de Eliberare a Presevo, Medvedia si Bujanovac, la sfarsitul lunii mai.
Violentele au continuat la Tetovo si Skopje
Parca pentru a marca impasul in care se afla negocierile de la Ohrid, gherila albaneza a violat incetarea focului de 24 de ori, in cursul noptii de luni spre marti, in regiunea Tetovo. Atacurile impotriva pozitiilor macedonene, cu lansatoare de grenade si arme automate, au avut loc in localitatile Sipkovica, Brodec, Lisec, in regiunile Mobigur si Popova Sapka, precum si in satele Dzepciste si Poroj, aproape de Tetovo, a precizat purtatorul de cuvant al Armatei macedonene, Blagoja Markovski. Mai mult, cinci rebeli albanezi au fost raniti cu ocazia unui interventii in forta a Politiei macedonene, la Skopje. Intre acestia se numara si unul dintre comandantii gherilei UCK, cunoscut sub numele de Teli. Descinderea Politiei a avut loc in cursul diminetii de ieri, intr-un cartier populat in majoritate de albanezi, Bergino.
