Valul de calduri-record care a cuprins Europa occidentala si centrala in aceste zile, urmat de intrebarile care incearca sa lamureasca ce ne asteapta din punctul de vedere al climei in deceniile urmatoare au readus in discutie o varianta nascuta la mijlocul anilor *70. Atunci a fost lansat avertismentul ca o noua era glaciala pandeste de dupa colt viitorul omenirii. Mai exact, potrivit parerilor aproape unanime ale oamenilor de stiinta de la jumatatea anilor *70, cuprinse in revista -New Scientist-, amenintarea reprezentata de o noua era glaciala este la fel de mare precum cea reprezentata de un razboi nuclear. Teoria a fost readusa in actualitate acum un an in discutiile specialistilor, numai ca anul acesta, consacrat deja ca unul dintre cei mai fierbinti din ultimele decenii, a deturnat ingrijorarile spre temuta incalzire globala a planetei ca cea mai mare amenintare. Dar este reala aceasta a doua varianta de viitor climatic al planetei?
Nu prea, incearca oamenii de stiinta sa explice. Ei spun ca argumentele care pledeaza pentru era glaciala sunt mult mai multe decat cele in favoarea incalzirii globale. De exemplu, acela ca in Australia a fost o iarna foarte grea, zapada nemaifiind prezenta de decenii. Mai departe, in Singapore, amintesc aceiasi oameni de stiinta, temperaturile in aceasta perioada sunt mai mici decat media. Sustinatorii acestei ipoteze spun ca metoda de masurare a temperaturii la diferitele statii meteo si interpretarea ulterioara a datelor atesta intr-adevar teoria incalzirii globale, insa, potrivit masuratorilor facute cu ajutorul satelitilor, acest pericol practic nu exista. Aceasta pentru ca ar fi prea multe statii meteo plasate in zone in care se poate vorbi de un fenomen local de incalzire artificiala.
Dimpotriva, riscul unei ere glaciale ar fi mult mai mare, spun oamenii de stiinta. Cea mai recenta, amintesc ei, a fost acum 10.000 de ani. Greu de estimat in cat timp am putea intra intr-o noua astfel de epoca, dar ele vin repede, explica acestia, mai exact in cativa ani.
Pana atunci insa, temperaturile-record care au cuprins continentul au facut ca in Franta si Germania sa accepte conditii speciale de functionare a centralelor nucleare. Astfel, pentru a impiedica eventuale pene de curent care sa afecteze economia si utilizatorii casnici, guvernele au acceptat deversarea in rauri a unor ape peste temperatura maxima acceptata. Situatia cea mai delicata este in Franta, unde curentul electric este produs in proportie de 80% de centrale nucleare, unde temperaturile cu mult peste normal au reclamat relaxarea regulilor de functionare a celor 19 centrale.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane