Presedintele Rusiei se poate intoarce acasa cu fruntea sus. Strangerea de mana ruso-americana de marti, din Biroul Oval, parafeaza reducerea arsenalelor nucleare ale celor doi fosti inamici din timpul Razboiului Rece si scapa dintr-un foc mapamondul de 8.000 de arme mortale. Totodata, Tratatul antibalistic din 1972 ramane in vigoare, spre bucuria generalilor de la Moscova, iar Rusia a mai facut un pas, nu mare, spre aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului, dupa recunoasterea publica a viabilitatii economiei sale de piata.
Umar la umar, cei doi presedinti au anuntat in prima zi a summit-ului, apreciat drept istoric in contextul redefinirii relatiilor bilaterale, reduceri nucleare de doua treimi, de la 7.000 la 2.200 – 1.700 in cazul Americii, si de la 6.000 la circa 1.500, in cazul Rusiei, care, oricum, nu isi mai poate permite din punct de vedere financiar mentinerea si pazirea arsenalului. -Nivelul actual al fortelor noastre nucleare nu reflecta realitatile strategice de astazi-, a punctat liderul de la Casa Alba, incercand, o data in plus, sa transmita Kremlinului si Europei ca planurile sale privind punerea la punct a scutului antiracheta nu sunt o dovada a tendintelor dominatoare ale SUA.
Frati de cruce
El a vorbit despre noua alianta Washington – Moscova in termeni precum -colaborare-, -cooperare-, -consultatii-, -eliminarea reziduurilor Razboiului Rece-. La randul sau, Vladimir Putin a recunoscut ca atacurile teroriste de la 11 septembrie au schimbat pentru totdeauna si in bine relatiile ruso-americane: -Teroristii au sperat sa ne intimideze, sa profite de divergentele dintre noi, sa ne desparta. Au obtinut, in schimb, consolidarea relatiilor noastre si solidaritate intre tarile noastre – o solidaritate nemaiintalnita in istoria moderna-.
Tratatul, bata-l vina!
Dincolo de cuvintele frumoase, strangerile de mana si privirile barbatesti pe care si le-au aruncat unul altuia, Putin si Bush au argumentat incapatanati pe marginea Tratatului antibalistic ABM, din 1972. Apreciat de Kremlin drept piatra unghiulara a climatului de securitate international, tratatul impiedica planurile americane de testare si, apoi, de folosire a scutului national antiracheta, motiv pentru care SUA doresc anularea sau cel putin modificarea sa. Daca pe viitor Rusia va negocia, ignora sau aproba tacit planurile americane, aceasta ramane de vazut. Deocamdata, secretarul de stat Colin Powell a cerut lumii sa se obisnuiasca cu ideea existentei acestei divergente si a declarat subiectul inchis.
Jurnalistii si analistii internationali s-au grabit sa comenteze prima zi a summit-ului, patosul lor indreptandu-se cu precadere inspre reducerile nucleare. Ei au criticat dorinta presedintelui american de a evita greutatile birocratice ale parafarii unui nou tratat de reduceri strategice asemanator, dar mult mai drastic decat deja celebrele START si au apreciat ca acest lucru este imposibil, caci ar lipsi de baza juridica cea mai importanta intelegere a ultimului deceniu. De partea cealalta, Putin si ministrul sau de externe, Igor Ivanov, au insistat, in bunul spirit rusesc, pentru semnarea unor documente in acest sens, solicitare acceptata cu seninatate si bonomie de Bush, care a spus: -I-am strans mOna si l-am privit in ochi. Daca nu este de
ajuns, daca trebuie sa semnez, o sa semnez, ce sa fac-. Oricum, pentru liderul de la Casa Alba, rezultatul a fost extrem de satisfacator din punctul de vedere al imaginii sale mediatice, daca ne gandim la faptul ca, in pofida unor negocieri anevoioase si de durata, desfasurate pe tot parcursul mandatului sau, predecesorul sau, Bill Clinton, a parasit Casa Alba fara a reusi sa distruga nici o singura arma nucleara. Aceasta, in timp ce, in iunie anul trecut, Putin reducea deja arsenalul Rusiei la 5.858 de focoase nucleare.
-Ramanem in razboi (rece)-
Nu au lipsit nici criticile de fond, care au mai taiat din aerul festiv al summit-ului. Unul dintre negociatorii START a argumentat: -Este foarte bine ca Razboiul Rece s-a terminat in cele din urma si ca toti
sunt prieteni acum. Dar nu vad nici o baza pentru o adevarata relatie ruso-americana de lunga durata. Afganistanul nu reprezinta o baza suficient de serioasa in acest sens-. Susceptibilitatea expertului militar rus a fost dublata de directorul executiv al Asociatiei pentru Controlul Armamentului, Daryl G. Kimball, in opinia caruia -trebuie sa fim atenti sa nu ii atribuim (summit-ului) o semnificatie pe care nu o are. Pentru mine, planul militar (prezentat in cadrul conferintei comune de la Casa Alba) este un plan al Razboiului Rece-.
Dure cuvinte pentru o intalnire la varf care se termina astazi intr-o atmosfera de amicitie perfect regizata, cu mese festive, lectii de calarie si muzica nocturna, asa, ca pentru sufletelul celor doi presedinti.
