Cu ajutorul Frantei si Germaniei si gratie muncii de lamurire duse de presedintele rus, Vladimir Putin, Statele Unite erau ieri pe punctul de a obtine legitimitate internationala pentru planurile de desfasurare a unei forte multinationale in Irak, in paralel cu cresterea rolului ONU si impunerea datei de 15 decembrie drept termen-limita de redactare a unui calendar pentru pregatirea Constitutiei si organizarea primelor alegeri de dupa rasturnarea regimului Saddam Hussein.
Internationalizarea, sub comanda americana, a procesului de stabilizare si reconstructie a Irakului este o bila alba pentru Casa Alba, supusa unor uriase presiuni interne pe fondul unui deficit bugetar record si al pierderilor umane aproape zilnice din statul arab. Documentul deschide calea desfasurarii a zeci de mii de trupe din partea unor tari precum India sau Pakistan, a caror principala conditie a fost mandat din partea ONU, incurajand totodata principalii donatori internationali, asteptati sa verse fonduri importante in contul irakian peste o saptamana, la Madrid, si usurand astfel sarcina americana.
OK-ul axei franco-germane a fost obtinut de Rusia, care si-a asumat rolul de mediator ad-hoc, cu numai cateva ore inaintea votului programat pentru ieri dupa-amiaza in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite. Neintelegeri asupra textului rezolutiei persista inca, declarau surse oficiale inaintea votului, motiv pentru care nici Franta, nici Germania si nici Rusia nu sunt dispuse sa contribuie cu trupe sau bani in Irak. Rezolutia este la a treia varianta in ultimele doua luni, urmare modificarilor operate de Washington pentru a satisface o parte din pretentiile statelor europene care, la randul lor, au dat inapoi in unele privinte.
-Am cazut de acord ca rezolutia este un pas important in directia cea buna-, a declarat cancelarul german Gerhard Schroder, caracterizand totodata documentul drept -neadecvat- situatiei din Irak. Franta si Germania au insistat pana in ultimul moment pentru stabilirea unui calendar clar pentru procesul electoral si transferul de putere, dar au obtinut doar garantia ca mandatul fortelor de ocupatie va expira o data cu instalarea unui guvern irakian ales, cel mai probabil, la sfarsitul anului viitor.
Oficiali americani sustin ca, urmare modificarilor, documentul intrunise aprobarea celorlalti membri ai Consiliului de Securitate, cu exceptia Siriei, care era asteptata sa se abtina. Sprijinul, desi extrem de rece, al Frantei si Germaniei era vital pentru obtinerea unui mandat cu o larga majoritate, care sa legitimeze o data pentru totdeauna urmarile unui razboi ce a impartit lumea in doua tabere si a creat divergente transatlantice fara precedent.
Ultimele detalii ale compromisului au fost negociate, miercuri, de ambasadorul american la ONU, John Negroponte, si omologul sau rus, Serghei Lavrov. Ulterior, in cadrul unei videoconferinte, presedintele Vladimir Putin, care a participat la cea mai importanta reuniune islamica de dupa 11 septembrie, a intermediat targul cu americanii pentru cancelarul german Schroder si liderul francez Jacques Chirac, aflati la Bruxelles, la intalnirea mai-marilor UE. Ca membri permanenti ai Consiliului de Securitate, Franta si Rusia au drept de veto.
