Mai putin de 40 de ore. Atat mai aveau ieri dupa-amiaza la dispozitie cei 13 mineri rusi ramasi blocati la peste 800 de metri adancime, intr-o mina din sudul tarii, inundata de cateva zile de un lac subteran, inainte de a ramane fara oxigen.
Operatiunile de salvare au fost reluate ieri dimineata la mina Zapadnaia-Kapitalnaia, dupa o scurta oprire cauzata de acumularea de monoxid de carbon in interiorul minei si ulterior clipelor de euforie marcate de aducerea la suprafata a altor 33 de lucratori in subteran. Considerati grupul norocosilor, in conditiile in care despre ceilalti 13 nu se stia ieri nimic, acestia au fost spitalizati de urgenta, fiind epuizati fizic.
In Rusia, accidentele miniere de acest gen nu reprezinta deloc o raritate. Este pentru a doua oara cand la mina din Rostov se inregistreaza astfel de probleme, primul caz, in februarie, soldandu-se, din fericire, cu zero victime. Total diferita a fost situatia in iunie, in Siberia, cand 11 mineri au murit in urma prabusirii unei mine. In cel mai mare dezastru de la disparitia URSS, peste 60 de mineri si-au pierdut viata in explozia inregistrata intr-o mina din Siberia in decembrie 1997.
Toate au insa ceva in comun: proasta gestionare a minelor, concretizata in scapari periculoase de gaze, acumularea unor cantitati uriase de apa in subteran (cum este cazul Zapadnaia-Kapitalnaia) sau chiar prabusirea propriu-zisa, in lipsa consolidarilor obligatorii unui sistem minier atat de vechi.
Singura solutie pentru salvarea celui de-al doilea grup era saparea unei cai de legatura intre galeria afectata si o mina vecina, prin care sa fie evacuati minerii. Sapaturile urma insa sa dureze cam pana maine dimineata, potrivit unora prea tarziu pentru a se mai putea face ceva. Printre potentialele victime se afla si directorul minei, in mod ironic in prima zi de munca vineri, in momentul producerii accidentului.
Rusia nu este insa singura tara care se confrunta cu o criza profunda a sistemului minier, in general o problema a Europei Centrale si de Est. Ulterior prabusirii comunismului, Banca Mondiala a incercat o rezolvare prin investirea a 2,4 miliarde de dolari intr-un program de reforma, din care partea leului (1.325 de milioane) a revenit Rusiei, urmata de Polonia (400 de milioane), Ucraina (315,8 milioane) si Romania (44,5 milioane). Un raport al institutiei internationale, dat publicitatii la sfarsitul lunii trecute, sugereaza ca, din totalul celor patru, doar Polonia reprezinta o poveste de succes.
