Un nou transport cu tehnica militara din dotarea trupelor rusesti stationate in stanga Nistrului a parasit zona. Anterior, liderul tiraspolean, Igor Smirnov, anuntase ca va analiza propunerea de federalizare a tarii, plan avansat de OSCE ca mijloc de solutionare a crizei transnitrene. Pana acum, separatistii refuzasera aceasta idee. Schimbarea de pozitie s-a produs pe fondul recentei vizite la Chisinau a ministrului roman de externe, Mircea Geoana. Context in care a survenit inclusiv declaratia sefului Dumei de Stat, Ghennadi Zelezniov, conform caruia Republica Moldova va adera curand la Uniunea Rusia-Belarus.
Interesante, dar contradictorii vestile de peste Prut. Cat despre cele de la Moscova, ele confirma ipoteza ca viitorul politic al Chisinaului este gandit de strategii rusi. De fapt, afirmatia presedintelui Camerei inferioare a parlamentului de la Moscova, facuta la o reuniune a Adunarii Parlamentare a Uniunii Rusia-Belarus, nu aduce nimic nou. Scenariul atragerii, prin varii metode, a Chisinaului pe axa Moscova – Minsk, este evocata de cativa ani la Kremlin. Nu s-au luat masuri deosebite, dar uneori, in momente -alese-, conducerea Republicii Moldova este -trasa de maneca-, pentru a i se aminti ca nu este de capul ei. -Punere la punct- facuta – fie direct, fie prin intermediari – reprezentantilor partidului la putere, comunistii. Asa s-a intamplat si cu vizita ministrului Geoana. Declaratiile pline de bune intentii si aparent sincere venite din partea gazdelor, in special a omologului sau, Nicolae Dudau, au fost, la numai o zi, inlocuite de altele cu un mesaj exact opus. Daca in prezenta diplomatului roman s-a vorbit despre reluarea dialogului dintre tarile noastre, despre perspective favorabile incheierii Tratatului politic de baza sau despre integrarea europeana a vecinului nostru de peste Prut, dupa vizita totul a fost parca uitat.
Astfel, solicitat sa comenteze initiativa ministrului Geoana privind initierea unui parteneriat pentru Europa, seful fractiunii comuniste din parlamentul de la Chisinau, Victor Stepaniuc, s-a aratat sceptic. -Nu cred ca suntem pregatiti pentru asta, desi nu am avea prea multa repulsie fata de aceasta propunere. Consideram insa ca documentul cel mai important care reclama atentia noastra este Tratatul de baza-, a spus el, subliniind ca in text -exista niste puncte contradictorii care trebuie excluse prin compromis-. E un mod elegant de a comunica Bucurestiului ca inghetul instalat intre tarile noastre nu s-a topit. Ca apoi sa vina si Selezniov, care sa nuanteze, dand de inteles ca proiectele de integrare ale Republicii Moldova nu vizeaza o traiectorie europeana, ci uns -slava-, adica spre Uniunea Rusia-Belarus.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane