- Valoarea plăților digitale în comerțul cu amănuntul în UE a crescut de peste două ori din 2017, ajungând la peste 1 mie de miliarde de euro.
- UE intervine în stabilirea comisioanelor privind plățile cu cardul, dar fără să reevalueze periodic dacă intervențiile sale continuă să fie adecvate.
- Persistă probleme și în ceea ce privește schimbul de date privind conturile.
Abordarea UE în ceea ce privește plățile digitale a făcut ca acestea să devină mai sigure, mai rapide și mai puțin costisitoare pentru utilizatori. Totuși, un nou raport al Curții de Conturi Europene atrage atenția asupra a două chestiuni importante: intervențiile asupra prețurilor și schimbul de date privind conturile. În primul rând, nu există nicio prevedere prin care Comisia să fie obligată să revizuiască periodic intervențiile UE asupra prețurilor, în special referitor la comisioanele privind plățile cu cardul. În al doilea rând, faptul că schimbul de date privind conturile este gratuit ar putea fi un factor de descurajare în asigurarea unor servicii bancare deschise de calitate în UE.
Valoarea plăților digitale în comerțul cu amănuntul în UE a crescut de peste două ori între 2017 și 2023, depășind 1 mie de miliarde de euro în 2023. Dat fiind că plățile digitale sunt esențiale pentru buna funcționare a pieței interne a UE, în special la nivel transfrontalier, UE are responsabilitatea de a se asigura că ele funcționează eficient și eficace. Conform estimărilor auditorilor, consumatorii din UE au plătit între 5 și 6 miliarde de euro drept comisioane în plățile cu cardul în 2023.
Intervențiile UE asupra prețurilor au drept scop să reducă efectele dăunătoare ale unei concurențe neloiale sau să ducă la îndeplinirea anumitor obiective de politică, în principiu, în beneficiul consumatorilor. În sistemul plăților digitale din UE, printre astfel de intervenții se numără plafonul comisionului interbancar pentru plățile cu cardul, interzicerea suprataxelor pentru plățile cu cardul și plățile SEPA (zona unică de plăți în euro), prestarea gratuită de servicii bancare deschise și paritatea tarifară între plățile în euro transfrontaliere.
„Curtea a constatat că actele juridice de bază privind plățile digitale nu specifică criterii clare de evaluare a justificării sau a duratei de aplicare a intervențiilor asupra prețurilor. Nu există nici cerințe care să prevadă revizuiri periodice”, a declarat doamna Ildikó Gáll-Pelcz, membra Curții responsabilă de acest audit. „În cazul unora dintre intervențiile privind plățile cu cardul, Comisia Europeană nu a putut demonstra că efectele pozitive pentru consumatori le depășesc în mod clar pe cele negative.”
În acest context, auditorii remarcă totodată că intervenții slab concepute asupra prețurilor pot duce la ineficiențe la nivelul prestatorilor de servicii de plată, pot denatura oferta și cererea de pe piață și, în cel mai rău caz, pot avea un impact negativ asupra consumatorilor și a comercianților.
Impactul politicilor UE în ceea ce privește plățile digitale rămâne în mare măsură necunoscut, deoarece Comisia nu a instituit un sistem eficace de monitorizare și, mai important, nu are acces la datele relevante. Totuși, unele acțiuni ale UE au potențialul de a îmbunătăți transparența, rapiditatea și costurile plăților.
Auditorii au identificat și alte două probleme importante privind cadrul UE pentru serviciile bancare deschise: obligația de a pune în mod gratuit la dispoziția prestatorilor de servicii de plată datele utilizatorilor serviciilor de plată, care poate descuraja deținătorii datelor privind conturile să ofere servicii de calitate, și lipsa unor interfețe standardizate de programare a aplicațiilor, ceea ce împiedică prestatorii terți să utilizeze datele respective. În plus, până la momentul de față, serviciile bancare deschise au fost implementate și monitorizate numai la nivel național, astfel că nu sunt disponibile date consolidate fiabile în ceea ce privește serviciile bancare deschise în UE.
De asemenea, în pofida eforturilor intensificate ale Comisiei de a combate discriminarea bazată pe domicilierea conturilor de plăți, plățile continuă să fie refuzate din cauza unui număr de cont străin. Chiar dacă această discriminare este interzisă de Regulamentul SEPA, ea rămâne o problemă reală pentru consumatorii din întreaga UE. Auditorii subliniază că eficacitatea acțiunilor de combatere a acestei probleme este redusă de lacunele din reglementări, la nivelul asigurării respectării lor și al cooperării dintre autoritățile naționale.
UE dispune de un cadru juridic avansat pentru plățile digitale, care a fost extins și revizuit în ultimul deceniu pentru a reflecta evoluțiile rapide din sector.
În 2022, Comisia a lansat revizuirea aplicării și a impactului Directivei privind serviciile de plată 2 (DSP2), prin care fuseseră introduse primele dispoziții privind serviciile bancare deschise în UE.
Ținând cont de principalele constatări rezultate în urma revizuirii, Comisia a prezentat, în 2023, o propunere legislativă menită să amelioreze cadrul de plăți al UE. Pe lângă o directivă modificată privind serviciile de plată și serviciile de monedă electronică (DSP3), Comisia a propus, de asemenea, un regulament privind serviciile de plată în UE (RSP).
Pe fondul preocupărilor legate de concurența restrânsă de pe piața plăților cu cardul a UE, Comisia a lansat, în 2024, o anchetă de piață pentru a examina posibile practici de denaturare a pieței, cum ar fi condiții de tranzacționare neloiale și abuzuri de poziție dominantă pe piață din partea unor actori importanți din sector. Ancheta este în derulare.
