Britanicii si italienii au dat deja unda verde proiectului de reforma institutionala propus martea noaptea de presedintele francez Jacques Chirac si de catre cancelarul german Gerhard Schroder. La fel a facut si premierul danez Anders Fogh Rasmussen, care a rupt astfel randurile statelor europene mai mici, traditional in favoarea unei Comisii mai puternice in cadrul Uniunii. A ramas izolat Romano Prodi, actualul presedinte al Comisiei de la Bruxelles, in viziunea caruia planul franco-german nu este decat o propunere ca atatea altele care au fost facute in ultimele luni.
A atins astfel punctul culminant dezbatea privind viitorul Europei, cu numai cateva zile inainte de reuniunea de luni si marti de la Bruxelles, prima sesiune plenara pe 2003 a Conventiei pentru reforma institutionala a Uniunii. Jacques Chirac si Gerhard Schroder au relansat in forta discutia, propunand un compromis care prevede o Europa bicefala condusa de presedintele Consiliului, numit de guvernele nationale, si de presedintele Comisiei, ales de Parlament.
Ministrul de Externe britanic, Jack Straw, precum si omologul sau italian, Franco Frattini, s-au declarat multumiti de propunerea franco-germana. Londra accepta proiectul dublei presedintii mai ales pentru ca acesta prevede un presedinte al Consiliului European care sa nu se mai roteasca la fiecare sase luni, asa cum se intampla in prezent. Cat despre Italia, ministrul Frattini a subliniat ca este necesar sa se dea mai multa forta tuturor celor trei institutii europene, garantandu-se in acelasi timp echilibrul intre ele.
A ramas izolat Romano Prodi. La inceputul lunii trecute prezentase -Penelopa-, un raport de 145 de pagini in care concepuse un proiect de Constitutie cu un puternic accent federalist. Declara, cu acea ocazie, ca un presedinte pentru Europa ar fi un pas inapoi si ar putea duce chiar la paralizarea institutiilor. -Trebuie sa vedem daca aceasta propunere poate evita o dubla birocratie sau daca nu incurca si mai mult lucrurile-, a comentat Romano Prodi propunerea franco-germana.
Giscard vine cu propria sa versiune
Uniunea Europeana ar trebui sa renunte la o parte din puterile sale in favoarea guvernelor nationale. Legislatia nationala in domenii precum cultura, industria, piata locurilor de munca, cercetare si dezvoltare ar trebui sa ramana la latitudinea statelor membre si nu ar trebui armonizata la nivel european. Aceasta este noutatea propusa de Valery Giscard D*Estaing, presedintele Conventiei pentru reforma institutionala europeana, in proiectul de Constitutie facut public ieri.
Asadar, o noua viziune a ceea ce trebuie sa insemne in viitor Uniunea Europeana. O propunere privita insa cu reticenta de majoritatea celor 105 membrii ai Conventiei, care va trebui sa prezinta un proiect comun de Constitutie europeana pana in luna iunie. Puterile Uniunii ar scadea, iar parlamentele nationale ar putea pune sub semnul intrebarii nevoia unei legislatii europene, au avertizat o parte din membrii Conventiei.
