Reuniunea de doua zile a ministrilor de externe din tarile membre NATO, care se deschide azi la Budapesta, promite a depasi rutina intalnirilor de acest nivel, repetate o data la sase luni. Nu faptul ca reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) are loc pentru prima data in capitala unei tari membre NATO din estul Europei reprezinta elementul esential, ci dezbaterile care se anunta furtunoase, pe subiecte de mare interes si pentru Balcani. Apoi, este important si faptul ca, in a doua zi a reuniunii, la Budapesta vor fi prezenti nu mai putin de 46 de ministri de externe din tari europene, membre ale Consiliului Euro- Atlantic al Parteneriatului pentru Pace (EAPC). Tot in aceasta perioada are loc si prima reuniune comuna intre NAC si inaltii reprezentati ai UE pentru politica externa si de aparare, Javier Solana si Chris Patten.
In sfarsit, dar nu in cele din urma, in capitala ungara se desfasoara si reuniunile comisiilor mixte NATO – Rusia si NATO – Ucraina, la nivel de ministri de externe. O intalnire speciala dintre Colin Powell si omologul sau rus, Igor Ivanov, incheia agenda budapestana.
Ungaria cere fixarea strategiei extinderii NATO
Extinderea NATO nu figureaza printre principalele probleme ale reuniunii, desi aceasta chestiune reprezinta un interes maxim pentru ministrii de externe din tarile Parteneriatului pentru Pace, care vor intra in actiune maine. Cu toate acestea, Alianta nu are intentia sa ocoleasca aceasta tema. Ambasadorul Ungariei la NATO, Herman Janos, a precizat ca insasi alegerea Budapestei are valoare simbolica in acest sens, iar Alianta va sublinia din nou ca mentine politica usilor deschise. Mai mult decat atat, ministrul de externe ungar, Janos Martonyi, s-a declarat hotarat sa impulsioneze, ca gazda a reuniunii, conturarea cat mai exacta a pasilor de urmat in definitivarea strategiei de extindere a NATO. Conform acestuia, scopul Ungariei este ca, la summit-ul NATO de la Praga, din 2002, sa se ajunga efectiv la invitarea la aderare a unor candidati pregatiti. Si tot el a insistat ca Alianta sa declare in consens, ca nici un candidat la aderare nu va fi exclus in baza unor criterii istorice sau geografice. Reuniunea de la Budapesta ar putea fi importanta pentru extinderea NATO si ca etapa de pregatire a summit-ului extraordinar din iulie, de la Bruxelles, la nivel de sefi de stat si ministri de externe din tarile Aliantei, unde aceasta problema va figura pe ordinea de zi. Surse NATO care si-au pastrat anonimatul au declarat presei ungare ca cele mai mari sanse de aderare le au Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Estonia. Dar la Budapesta, Alianta nu va exprima o luare de pozitie oficiala privind sansele candidatilor, o asemenea chestiune ar fi si prematura si s-ar repercuta negativ asupra candidatilor care spera la aderare, dar nu vor face parte din urmatorul val.
O tactica unitara la criza macedoneana
Principala tema a reuniunii NAC este situatia din Balcani, fapt confirmat de purtatorul de cuvant al NATO, Yves Brodeur. La acesta se adauga probleme privind remodelarea conceptiei NATO in spirit modern, provocarile la adresa Aliantei in secolul XXI, securitatea euro-atlantica, planul scutului antiracheta balistica american, NMD. In problema Balcanilor, NAC va incerca sa gaseasca tactica cea mai potrivita pentru gestionarea crizei din Macedonia, respectiv pentru anihilarea actiunilor gherilei albaneze de aici, dar si din sudul Serbiei si din zona de excludere, trecuta sub controlul fortelor iugoslave. In aceasta problema, NATO si UE au o conceptie comuna, in virtutea careia Skopje trebuie indemnat la folosirea moderata a fortei impotriva gherilelor. La Budapesta se va respinge, probabil, initiativa OSCE si a unor diplomati americani prezenti in Macedonia de a determina Guvernul sa angajeze un dialog cu teroristii albanezi. NATO va trebui sa fixeze si misiuni specifice pentru KFOR, in conjunctura actuala. Aceasta, pentru ca mandatul fortei nu se extinde si asupra teritoriului macedonean si pentru ca, in preajma alegerilor generale din Kosovo si dupa aceea, situatia mult sensibilizata nu va admite nici o greseala. Bosnia-Hertegovina este o alta zona asupra careia NAC isi va indrepta atentia si va sublinia, foarte probabil, ca separatismul croat nu va fi incurajat, iar Acordul de la Dayton nu va putea fi compromis. Si tot in chestiunea Balcanilor, Colin Powell va trebui sa faca precizari in privinta retragerii fortelor americane… Autoritatile de la Budapesta au luat masuri de securitate exceptionale pentru a preveni posibilele tulburari declansate de Miscarea Umanista din Ungaria, care are in plan o manifestatie anti-NATO, si de alte organizatii din strainatate, care si-ar putea trimite mesagerii.
