Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, executivul Uniunii, era asteptat ieri dupa-amiaza sa dea socoteala in fata reprezentantilor Parlamentului European, in legatura cu frauda pentru care sunt cercetati penal in Franta fostul director general al Oficiului European de Statistica (Eurostat) si unul dintre ajutoarele acestuia. Din delegatia legislativului comunitar au facut parte membrii comisiei de buget si control al activitatii financiare si liderii grupurilor parlamentare europene, semn ca audierea la care Prodi urma sa reprezinte principalul obiect de activitate sunt iesite din obisnuit. Presedintele Comisiei Europene se afla practic in mijlocul celui mai mare scandal de coruptie pe care il traieste institutia din 2000 incoace, de cand a preluat mandatul de la predecesorul sau Jacques Santere, fortat sa demisioneze tot in urma unui scandal de coruptie.
In conditiile in care atmosfera este impregnata de amintirea scandalului Santere, ieri, Romano Prodi era asteptat sa explice daca si cat a stiut de frauda pentru care sunt cercetati cei doi oficiali Eurostat, inceputa inainte ca acesta sa ajunga in fruntea Comisiei, dar continuate si dupa 2000, potrivit unui raport dat publicitatii cu doar o zi inainte de audieri. Documentele indica existenta unei serii de contracte false, a contabilitatii duble, in urma careia milioane de euro au luat drumul unor conturi private, dupa ce au disparut din bugetul oficiului, fara ca reprezentantii Comisiei Europene, careia Eurostat-ul ii este subordonat, sa se sesizeze.
Parlamentarii europeni ar urma sa afle in ce masura Prodi a stiut de aceasta situatie si a acoperit-o sau pur si simplu institutiile de control ale comisiei nu au fost in masura sa descopere frauda. Greu de crezut ca aceasta ar putea fi realitatea, in conditiile in care OLAF (Oficiul European Antifrauda) a concluzionat intr-un raport oficial ca neregulile (contractele false si conturile secrete) au continuat si dupa 2000, chiar daca nu la aceleasi dimensiuni. Totodata, membri ai Comisiei Europene au declarat sub anonimat ca situatia de la Eurostat le era cunoscuta in momentul in care scandalul a izbucnit in presa, la inceputul acestui an.
Aria nevinovatiei
Potrivit afirmatiilor presei internationale, care citeaza opiniile membrilor Comisiei Europene, Romano Prodi urma sa pledeze pentru propria sa nevinovatie cu argumentul ca grosul neregulilor s-a produs inainte ca el sa preia sefia comisiei si ca nu exista nici o dovada ca membrii comisiei s-au imbogatit din respectivele conturi secrete. In aceste conditii, de la audierile de ieri dupa-amiaza erau de asteptat mai mult intrebarile membrilor Parlamentului European, unde grupul social-democrat, orientare careia ii apartine si Prodi, este minoritar. Mai exact, cat de dure sau de provocatoare au fost ele gandite. Cel mai probabil, o oarecare parte de vina ar putea fi aruncata pe umerii comisarilor de la comisiile de profil, Pedro Solbes, comisarul pe probleme monetare, Neil Kinnok, pe domeniu adminsitrativ, si Michaele Schreyer, pe probleme de buget. Pe holurile de la Bruxelles circula de cateva zile zvonul ca Prodi ar fi dispus sa-i sacrifice pe cei trei. Aceasta cu atat mai mult cu cat exista probe pentru a fi facuti responsabili de faptul ca, inclusiv dupa ce responsabilii Eurostat isi daduserta cuvantul ca faimoasele conturi secrete din Luxembourg si Bruxelles fusesera lichidate, acestea au continuat sa existe, iar contractele de prestari servicii au fost incheiate de Eurostat cu aceleasi firme partase la instrumentarea fraudei. E drept ca, potrivit evidentelor, nu se poate concluziona ca membrii comisiei s-au imbogatit din conturile respective, dar nu este clar totusi de ce comisia nu a initiat controale dupa ce incepusera sa apara semnele unor practici financiare imprudente, daca nu mai mult.
Ordin de partid
Tactica lui Prodi de a nega orice vinovatie pare singura varianta posibila in contextul politic incarcat de la nivel european, dar mai ales din Italia. Fara sa confirme pana acum aceasta posibilitate, Romano Prodi, supranumit si -Il Proffesore- in Italia, este pregatit intens de stanga italiana drept contracandidat al premierului Berlusconi, -Il Cavaliere- la sefia guvernului, pentru alegerile din 2006. Discursul si activitatea sa indica insa o mare disponibilitate de a se arunca in lupta, in conditiile in care stanga nu are un candidat cu mai multe calitati, dar misiunea nu este nici pe departe usoara. Dincolo de scandalul Eurostat din care este obligatoriu sa iasa nesifonat pentru a-si conserva macar sansele de a-l concura de pe pozitii comparabile pe Berlusconi, stanga de la Roma mai trebuie sa depaseasca si scandalul -Telekom Serbia-, in care Prodi, la momentul afacerii era prim-ministru, impreuna cu alti doi lideri sunt acuzati ca ar fi incasat comisioane de pe urma paguboasei achizitionari de actiuni de catre Telecom Italia, controlata de stat, de la compania de telecomunicatii a lui Slobodan Milosevici. Chiar daca declara ca acuzatiile sunt instrumentate politic, fervoarea cu care vorbesc liderii stangii par sa tradeze mai mult teama de forta dreptei – al carei simbol, Berlusconi, cu toate pacatele sale, pare sa intruchipeze -noul- in politica italiana – decat increderea in propriile capacitati, chiar dupa renasterea din propria cenusa. Deocamdata, Prodi pare ferit de expunerea publica, probabil pana cand trece scandalul Eurostat, in legatura cu care Prodi nu s-a aparat public, asa cum a facut in urma speculatiilor reiesite dupa demararea anchetei parlamentare in cazul -Telekom Serbia-. Deocamdata, cuvantul il are un alt lider al stangii, Piero Fassino, coleg de suferinta cu Prodi in acelasi scandal. Intr-un discurs recent al stangii, acesta lansa un apel catre fortele de stanga sa-si stranga randurile, -pentru a deveni o alternativa credibila a dreptei-, care -a adus daune materiale si morale tarii-. Ar fi de datoria stangii unite sa -redea italienilor increderea-, dupa cum declama Fassino, un proiect care porneste de la o idee expusa de Prodi conform careia stanga italiana ar trebui sa prezinte liste comune la scrutinul pentru Parlamentul European de anul viitor.
