După cum se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) contribuie la abordările urmate de statele membre în vederea reducerii sărăciei. Cu toate acestea, FEAD continuă să finanțeze în principal sprijin alimentar și nu este întotdeauna axat pe formele cele mai grave de sărăcie. Curtea subliniază că rolul său de punte către incluziunea socială nu a fost încă demonstrat.
Cu o finanțare din partea UE în cuantum de 3,8 miliarde de euro pentru perioada 2014‑2020, FEAD are ca obiectiv să nu fie doar un program de ajutor alimentar, ci să ofere și asistență materială în combinație cu măsuri de incluziune socială personalizate. Curtea a evaluat dacă FEAD a fost eficace, prin modul în care a fost conceput, în îndeplinirea obiectivelor sale de a scoate persoanele cele mai defavorizate din situația de sărăcie și de a promova integrarea lor socială. Auditorii au examinat programele aferente acestui fond din Belgia, Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Italia, Polonia, România și Slovacia.
Deși FEAD conține un obiectiv clar privind incluziunea socială, Curtea a constatat că fondul rămâne în esență un program de ajutor alimentar, peste 80 % din bugetul său fiind alocat acestui tip de sprijin. Acest lucru este însă foarte apreciat de către părțile interesate care se ocupă de cele mai defavorizate persoane. Curtea consideră, la rândul ei, că FEAD este un instrument important pentru asigurarea furnizării de sprijin alimentar și material.
Curtea evidențiază posibilitățile pe care FEAD le oferă statelor membre pentru a promova în mod explicit incluziunea socială. Cu toate acestea, doar patru state membre au ales să își concentreze programele pe măsuri de incluziune socială, acestea din urmă reprezentând nu mai mult de 2,5 % din fond. În plus, nu se efectuează o monitorizare a succesului măsurilor de incluziune socială din cauza lipsei de date cantitative și, prin urmare, potrivit concluziei Curții, contribuția fondului la reducerea sărăciei nu a fost încă demonstrată.
„În pofida prosperității de ansamblu a Uniunii Europene, aproape unul din patru cetățeni ai acesteia este în continuare expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială”, a declarat domnul George Pufan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „FEAD este un instrument de politică binevenit în vederea soluționării acestei situații inacceptabile. Dar, pentru a fi cu adevărat eficace și pentru a aduce un plus de valoare, FEAD trebuie în mod clar orientat către cei care au cel mai mult nevoie de acest sprijin și înspre formele cele mai grave de sărăcie.”
Direcționarea ajutorului este esențială, cu atât mai mult cu cât resursele bugetare sunt limitate. Ea ajută la sporirea impactului FEAD și facilitează monitorizarea. Or, nu întotdeauna sunt stabilite ținte și jumătate din numărul statelor membre evaluate de Curte nu direcționează ajutorul către un grup vulnerabil specific sau către o situație specifică de sărăcie. Curtea avertizează că această situație are potențialul de a duce la dispersia finanțării.
Pentru perioada 2021‑2027, Comisia Europeană a propus ca FEAD să fie integrat în Fondul social european Plus (FSE+). Ținând seama de acest aspect, Curtea recomandă Comisiei și statelor membre:
să asigure o mai bună direcționare a ajutorului alimentar și a asistenței materiale de bază către persoanele care au cel mai mult nevoie de acestea;
să garanteze măsuri de incluziune socială pentru destinatarii asistenței materiale de bază;
să îmbunătățească modul în care se evaluează incluziunea socială a destinatarilor finali ai sprijinului.
Reducerea sărăciei este o componentă-cheie de politică în cadrul Strategiei Europa 2020: aceasta stabilește ținta de „a se reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor amenințate de sărăcie sau de excluziune socială” până în 2020, în comparație cu anul 2008. În 2017, 113 milioane de persoane, adică 22,5 % din populația UE, erau în continuare expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În 2008, la momentul la care UE și-a definit obiectivul principal, numărul acestor persoane era de 116 milioane. Riscul este mai ridicat pentru grupuri specifice, cum ar fi copiii sau persoanele în vârstă.
Programe ale UE menite să sprijine persoanele cele mai defavorizate au existat încă din anii 1980. Un prim astfel de program a fost programul european pentru cele mai defavorizate persoane (MDP). În 2014, a fost creat Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), în scopul căruia Comisia a alocat 3,8 miliarde de euro, la care se adaugă contribuțiile statelor membre, ajungându-se la o finanțare în cuantum total de 4,5 miliarde de euro, pentru perioada de programare 2014‑2020. Obiectivul FEAD este de a atenua acele forme de sărăcie extremă cu impactul cel mai mare de producere a excluziunii sociale, cum ar fi lipsa unei locuințe, sărăcia copiilor și deprivarea alimentară.
Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.
Raportul special nr. 05/2019, intitulat „Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD): un sprijin valoros, însă contribuția sa la reducerea sărăciei nu este încă determinată”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (eca.europa.eu).
