Parlamentarii europeni Ana Gomes şi Cătălin Ivan au trimis astazi, 16 noiembrie, o scrisoare (ataşat) Comisarului european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, în care sesizează că România nu a implementat Directiva a patra privind combaterea spălării banilor, a cărei termen de implementare limită era 26 iunie 2017.
În prezent, în România, mai activează înca 384 de societăţi comerciale cu acţiuni la purtător. Cei doi parlamentari europeni, solicită să fie informaţi dacă Comisia Europeana va demera procedurile prin care statului român să i se impună să implementeze acestă directivă esenţială pentru transparentizarea relaţiilor economice.
În paralel, societatea civilă a lansat campania de strângere de semnături de la cetățenii români pentru interzicerea totală pe teritoriul României a folosirii acțiunilor la purtător prin modificarea a legii societăților comerciale (nr.31/1990).
Iniţiativa lansată de RoAction – organizaţie a cărei preşedinte este europarlamentarul Cătălin Ivan, în parteneriat cu Funky Citizens, Rise Project, Transparency International, Frontline şi Blocul Naţional Sindical, se bucură de sprijinul europarlamentarului Ana Gomes, vicepreşedinte al Comisiei speciale Panama Papers din Parlamentul European.
“Neimplementarea prevederilor celei de-a patra directive nu este în interesul României. Nu mă refer aici la posibilele sancţiuni din partea UE, ci mai ales la felul responsabil în care clasa politică este obligată să reglementeze gestionarea banilor publici, într-o ţară în care sărăcia este întreţinută prin tot felul de mecanisme lipsite de transparenţă.
Statul nu poate să închidă ochii la nesfârşit şi mai ales nu poate să nu se alinieze unei directive europene, făcând pierdută o solicitare atât de importantă. Noi înţelegem cu toţii că nu este în interesul unor companii, dar nu putem să înţelegem şi să închidem ochii la infinit în faţa unor evidenţe. Companiile ca Tel Drum, care fac şi subiectul unor dosare penale naţionale şi a unor verificări internaţionale, sunt campioanele absolute ale finanţărilor de la bugetul de stat. Modificarea legislativă propusă de RoAction este deranjantă pentru toţi cei care nu vor să-şi arate identitatea dar este esenţială pentru români.”, işi explică Cătălin Ivan demersul.
“Liviu Dragnea” ar trebui să fie primul care să ceară interzicerea acţiunilor la purtător. Ar trebui să fie primul interesat de dezvăluirea publică a beneficiarilor reali şi a deţinătorilor acestei companii, Tel Drum. Cine nu are de ce să se teamă nu ar trebui să aibă nimic de ascuns”, spunea într-un interviu acordat HotNews.ro, pe 3 noiembrie 2017, Ana Gomes, membră a Parlamentului European din partea socialiştilor portughezi şi vicepreşedinte al Comisiei Panama Papers din PE.
Adoptarea celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a avut loc pe 20 mai 2015. Aceasta a reprezentat un pas înainte important în îmbunătățirea eficienței eforturilor Uniunii Europene de combatere a spălării banilor din activități criminale și de combatere a finanțării activităților teroriste. Cu o perioadă de doi ani pentru punerea în aplicare, toate statele membre ale UE trebuiau să respecte noile cerințe și să notifice transpunerea actualei directive până la data de 26 iunie 2017.
Prevederi ale celei de-a patra Directive
Transparența și beneficiarii reali Este necesară identificarea oricărei persoane fizice ce își exercită dreptul de proprietate sau de control asupra unei entități juridice pentru a asigura o transparență reală. Statele membre ar trebui să se asigure că este acoperită o gamă cât mai largă posibil de entități juridice înregistrate sau constituite prin orice alt mecanism pe teritoriul lor. Identificarea și verificarea beneficiarilor reali ar trebui extinsă, acolo unde este cazul, la entitățile juridice care dețin alte entități juridice, iar entitățile obligate ar trebui să identifice persoana fizică (persoanele fizice) care exercită în ultimă instanță, prin dreptul său (lor) de proprietate sau prin alte mijloace, controlul asupra entității juridice care este client. Controlul prin alte mijloace poate include, printre altele, criteriile de control utilizate în scopul pregătirii situațiilor financiare consolidate, cum ar fi prin intermediul acordului acționarilor, exercitarea unei influențe dominante sau competența de a numi conducerea de rang superior. Pot exista cazuri în care nu poate fi identificată nicio persoană fizică ce deține, în ultimă instanță, o entitate juridică sau exercită controlul asupra acesteia. În astfel de cazuri excepționale, entitățile obligate, după ce au epuizat toate celelalte mijloace de identificare și cu condiția să nu existe motive de suspiciune, pot considera conducerea de rang superior ca fiind beneficiarul real. Deținerea unor informații corecte și actualizate privind beneficiarul real este un factor cheie în depistarea infractorilor care, altfel, și-ar putea ascunde identitatea în spatele unei structuri de societate. Statele membre trebuie să se asigure că entitățile înregistrate pe teritoriul lor în conformitate cu dreptul intern aplicabil obțin și dețin informații adecvate, corecte și actuale cu privire la beneficiarul lor real, pe lângă informațiile de bază, cum ar fi denumirea și adresa societății și dovada înregistrării și proprietarul legal. În vederea consolidării transparenței, pentru combaterea utilizării abuzive a entităților juridice, statele membre ar trebui să se asigure că informațiile cu privire la beneficiarii reali sunt stocate într-un registru central situat în afara societății, în deplină conformitate cu dreptul Uniunii. Statele membre pot utiliza în acest scop o bază de date centrală care colectează informații privind beneficiarii reali, sau registrul comerțului sau orice alt registru central. Statele membre pot decide ca entitățile obligate să fie responsabile pentru completarea registrului.
Cea de-a patra directiva, vine și cu un regulament (UE) 2015/847 revizuit privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri ca parte a unui singur „pachet”.
Unele dintre noile caracteristici introduse de cea de-a patra Directivă sunt prezentate în cele ce urmează
• Concentrarea asupra evaluării riscurilor și a abordării bazate pe riscuri;
• Creșterea transparenței prin crearea registrelor centrale naționale ale beneficiarilor efectivi;
• Evaluarea riscurilor la nivel național;
• Extinderea domeniului de aplicare la întregul sector de jocuri de noroc;
Directiva este aplicabilă tuturor „entităților obligate”, așa cum sunt definite în art. 2.1 din directivă, și anume:
• Instituții de credit;
• Instituții financiare;
• Auditori, contabili externi și consultanți fiscali;
• Notarii și alți profesioniști independenți (în condiții specifice);
• Trusturi sau furnizori de servicii pentru companii;
• Agenți imobiliari;
• Comercianții cu bunuri care primesc plăți mai mari de 10.000 EUR;
• Furnizori de servicii de jocuri de noroc.
Calendarul cu state membre UE care au implemetat Directiva 4
Țară Implementare Directiva 4
Austria Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 18 iulie 2017.
Estonia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 3 martie 2017.
UK Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 26 octombrie 2017.
Belgia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data 20 iulie 2017.
Italia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 24 mai 2017.
Cehia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 19 octombrie 2016.
Danemarca Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 2 iunie 2017.
Finlanda Directiva 4 AML, a intrat în vigoare pe data de 3 iulie 2017.
Franța Directiva 4 AML, a intrat în vigoare în decembrie 2016.
Slovenia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare în luna noiembrie 2016.
Irlanda Directiva 4 AML, a intrat în vigoare în iunie 2017.
Croația Directiva 4 AML, a intrat în vigoare.
Germania Directiva 4 AML, a intrat în vigoare
Letonia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare.
Portugalia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare
Slovacia Directiva 4 AML, a intrat în vigoare
Spania Directiva 4 AML, a intrat în vigoare
Polonia Directiva 4 AML, este în curs de implementare
Malta Directiva 4 AML, încă nu a intrat în vigoare..
