Atacurile kamikaze care au pus la pamant Turnurile Gemene din Districtul Financiar new-yorkez nu au fost singurele tragedii care au marcat existenta locuitorilor metropolei si au provocat stupoare in intreaga lume. De mai bine de doua luni, orasul de la malul Atlanticului traieste sub amenintarea, la fel de infricosatoare, a unui atac chimic sau biologic. De la elevul de liceu, la politistul care supravegheaza circulatia in Times Square si pana la artistul chinez care, pentru cinci dolari, iti face portretul asezat pe un scaun de plastic in fata statuii lui Columb din Central Park South, fiecare new-yorkez este constient de pericolul, deloc de neglijat, al unui nou atentat terorist. Iar daca luptele sangeroase care se dau departe de coastele Statelor Unite, in Kandahar, Kabul sau in necunoscutii munti ai Afganistanului, ii lasa indiferenti pe americani, altfel stau lucrurile pe frontul de acasa, unde cavalcada evenimentelor se desfasoara intr-un ritm extrem de rapid.
Cele aproape 10 ore diferenta de fus orar intre NewYork si tara asiatica aflata in mijlocul ostilitatilor militare, plus faptul ca americanii inca se aflau in plina Sarbatoare a Recunostintei, au facut ca debarcarea infanteristilor marini sa treaca aproape neobservata pe malul Hudsonului. Desi in Times Square, monitoarele uriase ce transmit non-stop reclame la bauturi energizante sau parfumuri Calvin Klein au anuntat imediat aterizarea Fortelor Speciale inAfganistan, lumea nu parea sa dea defel atentie. -Stiam ca asa se va intampla pana la urma-, imi spune Richie Martinez, vanzator la una din tarabele unde se vand alune fierbinti. -Pentru mine mult mai important este acuma sa nu fiu infectat cu antrax sau cine stie ce alt virus nenorocit-, adauga el, aratandu-mi masca alba si manusile de cauciuc ascunse sub tejghea. -Nu se stie niciodata-, zambeste el si se repede sa ofere o punga cu arahide unui cuplu ce discuta cu aprindere. Ma apropi de tanarul cu ochelari si-l intreb ce crede despre atacurile bio-chimice. -Cred ca sunt mult mai periculoase decat ne zic oficialii-, imi spune el serios si apoi adauga ca -de fiecare data cand se anunta o noua victima cu praf alb (n.m. cu antrax), devin tot mai ingrijorat-. Il intreb daca s-a pregatit in vreun fel sa faca fata unui eventual atentat. -De aproape o luna de zile ne-am cumparat amandoi masti de protectie-, raspunde William Jones si-si pune bratul protector pe umarul sotiei. -Cei de la MaskGuard au avut o oferta speciala la televizor, caci puteai sa cumperi doua la doar 29.95 de dolari, iar livrarea era gratuita-, intervine Melissa si simt ca vocea ii tremura atunci cand vorbeste de varianta ca New Yorkul sa fie tinta unui nou atac. -Am fost luati prin surprindere o data, asa ca acum nimic nu mi se pare exclus-, revine barbatul, in timp ce observ cum niciunul dintre cei aflati in piata luminata feeric nu da atentie imaginilor direct transmise din Afganistan. -In urma cu trei saptamani am fost in Canada sa cumparam si Cipro-, spune William, vorbind despre pilula produsa de cei de la compania Bayern sI care se recomanda in eventualitatea unei contaminari cu antrax. De ce tocmai in Canada?, il intreb eu si barbatul imi precizeaza: -La Montreal platesti doar vreo 200 de dolari pe cateva cutii, in timp ce aici nu gasesti nicaieri sub 700-800 de dolari-. Iar Melissa il completeaza: -In plus, aici isi trebuie neaparat o reteta de la medic, asa ca lucrurile sunt ceva mai complicate-. Ecranele uriase de pe cladirea ABC continua sa transmita corespondente speciale din indepartatul Kabul, insa oamenii prefera sa intre in zecile de teatre ce se insira de-a lungul celebrului Broadway sau sa caste gura la vitrinele magazinului -Toy*R US-, recent deschis in Times Square si devenit rapid o atractie turistica. -De fiecare data cand ma duc sa ridic posta, ma gandesc ca poate primesc un plic contaminat-, imi marturiseste si Alexei Igorov, un fost moscovit devenit american in urma cu 20 de ani. -Mi-e si frica sa deschid scrisorile si totI prietenii si vecinii mei cred la fel-, adauga barbatul, pentru ca apoi sa-mi spuna ca -s-ar putea ca acesta sa fie sfarsitul Postei-. Privesc la ruso-americanul din fata mea si nu pot sa nu ma gandesc la reclamele care au invadat ecranele TV si paginile ziarelor in ultimele saptamani, clamand eficienta institutiei postale americane. Ii spun asta lui Alexei, insa barbatul da din mana neincrezator. -E normal sa fie asa, fiindca sumele pierdute sunt imense, insa cred ca acum e ca un boxer lovit care e groggy si care la prima lovitura va fi la pamant-, ma intrerupe el. De altfel, asa cum s-a repetat mai mereu in ultimele saptamani, amenintarea unui atac toxic este considerata de new-yorkezi ca fiind foarte reala, peste 70% dintre ei exprimandu-si temerile in legatura cu o astfel de ipoteza. Astfel incat nu mai surprinde pe nimeni faptul ca magazinele ce vand articole militare (altadata vizitate doar de colectionari sau de tineri ce incercau sa socheze prin tinuta cu mantale si bocanci) au devenit foarte cautate de cei care vor sa achizitioneze masti sau costume de protectie -folosite de experimentatii soldatI israelieni-, cum anunta etichetele. Sau ca postasii de la US Postal Service sau de la FedEx (un servicu privat de livrare rapida) sunt echipati acuma – asa cum spunea unul dintre realizatorii de talk-show-uri de la NBC – -precum Neil Armstrong, astronautul care in urma cu 32 de ani pasea primul pe Luna-. Ori ca fiecare american a primit in cutia postala instructiuni detaliate legate de felul in care trebuie sa procedeze atunci cand primeste o scrisoare suspecta, cu mentiunea ca -e foarte important sa te speli pe maini de fiecare data dupa ce atingi un plic-. Sau ca, la fel cum se intampla mai mereu in lunile din urma, politIstii sunt din ce in ce mai numerosi pe strazi, in metrouri, la intrarile in zgarie-nori sau pe stadionul unde cei de la New York Giants aduna 50.000 de oameni la fiecare meci. Nu in ultimul rand, sunt zecile de avertismente lansate de oficiali prin care locuitorii orasului, aflat oricum in stare de alerta maxima din septembrie, sunt atentionati in legatura cu posibilitatea unui atac bio-chimic si care au fost suficiente sa provoace panica printre milioanele de new-yorkezi. IndiferentI fata de razboiul ce ravaseste Afganistanul, americanii se vad confruntati cu pericolele mult mai reale ale frontului de acasa.
