Presa din Hexagon a realizat o hartă a poziției statelor membre ale UE vizavi de sancționarea Rusiei ca urmare a anexării abuzive a Crimeei și de continuare a implicării în dezordinea din estul Ucrainei, precum și mobilizarea trupelor sale la granița răsăriteană a acestei țări.
Cotidianul francez Le Monde scrie că Europa este foarte divizată în privința sancționării Rusiei și că nu se poate articula o poziție comună pe această problematică. Harta jurnaliștilor francezi după ce UE și SUA au impus luni o nouă serie de sancțiuni ce privesc libertatea de circulație în UE și SUA a unor personaje influente din Rusia și alte câteva de ordin economic. În general, Le Monde mizează în alcătuirea hărții pe rațiuni de ordin economic între statele care nu iau poziție, precum și pe cele ce țin de domeniul securității.
România este plasată într-o zonă gri a celor două tabere și este analizată despre țară membră NATO și foarte puțin în relații comerciale strânse cu Moscova. Cu toate acestea, România nu și-a formulat o poziție clară, preferând să rămână într-o stare de ambiguitate, notează cei de la Le Monde. „România susține linia europeană, dar nu s-a arătat favorabilă începe celei de-a doua fază a sancțiunilor din planul europeană”, scrie sursa citată. Cele mai vocale pentru sancționarea Rusiei din motive de securitate sunt Polonia, Suedia și țările baltice, urmate apoi de Franța și Marea Britanie. În cazul unei invazii militare ruse în Ucraina, lor li s-ar mai putea alătura și Germania, Italia sau Finlanda. România este plasată într-o zonă a statelor care nu s-au pronunțat, alături de Slovenia, Croația, Belgia, Olanda sau Irlanda. Reticentă la sancțiuni din rațiuni economice sunt Spania, Ungaria, Slovacia, Austria, Bulgaria, Grecia și Cipru, în timp ce Portugalia se opune total.
Tăcere la București
În general, diplomația română a păstra o notă de rezervă față de această situație. Ministrul de Externe Titus Corlățean a evitat declarațiile energice, deși tensiunile din Transnistria se află la sub 200 de kilometri de granița răsăriteană a României. Cel mai probabil, Bucureștii nu sunt foarte vocali pentru a nu antagoniza Rusia iar politicienii de la Moscova să nu grăbească deranjul și în Republica Moldova.
Acțiune la care Federația Rusă va pistona cu siguranță fie în preajma momentului semnării acordului de asociere la UE din această vară, fie în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din toamnă ce vor avea loc la Chișinău și la care comuniștii lui Voronin sunt creditați din nou cu prima șansă. Influența rusă este foarte puternică peste Prut în domenii precum cel economic, politic și nu în ultimul rând în mass media.
