Un panaceu dificil de pus in practica, nefiind prevazut in actualul aquis comunitar, solutia -magica- ce va implini visul european al romanilor si al bulgarilor consta, potrivit eurodeputatilor, in a i se acorda parlamentului dreptul de control democratic, dupa semnarea tratatului de aderare. Astfel, daca orgoliul celor din legislativul comunitar va fi indeajuns de satisfacut, primind si ei, alaturi de Comisia Europeana, unul dintre rolurile principale in scenariul aderarii Bucurestiului si Sofiei, putem sa fim siguri ca pe 13 aprilie acestia isi vor da votul pozitiv. Si in cazul in care exista vreun dubiu in acest sens, orice s-ar intampla, Romania si Bulgaria raman de nedezlipit in drumul spre acceptarea in clubul celor 25.
Majoritatea membrilor Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul European cred ca o eventuala separare a Romaniei de Bulgaria in drumul catre UE ar fi o greseala, -umilirea celor 22 de milioane de romani-. In consecinta, putem sa rasuflam usurati. Daca vom fi noi amanati, atunci nici bulgarilor nu le va fi mai bine. Insa in ce priveste activarea clauzei de salvgardare, constand in prelungirea perioadei de asteptare in anticamera Uniunii pana in 2008, caz care intra strict in atributiile Comisiei si Consiliului, vor si europarlamentarii, mai nou, sa aiba un cuvant de spus, intentie sustinuta si de raportorul tarii noastre, Pierre Moscovici.
Unii prea sinceri, altii fuduli
Conferinta de la Bruxelles a scos in evidenta diferenta izbitoare intre sinceritatea usturatoare a oficialilor europeni, referitoare la recunoasterea rezultatelor modeste obtinute de Romania, si mandria afisata de mai-marii de la Bucuresti atunci cand vorbesc pe aceeasi tema.
Cum era si de asteptat, -razboiul- raportorilor de tara a avut nevoie doar de o scanteie pentru a fi declansat. Raportorul pentru Bulgaria, olandezul Geoffrey van Orden, a evocat uriasele progrese facute de Sofia pe calea aderarii si a mentionat explicit ca situatia trebuie vazuta independent de alta tara. Afirmatiile au trezit reactia imediata a majoritatii parlamentarilor europeni, care au subliniat ca semnarea tratatului de aderare trebuie facuta concomitent cu ambele state, subliniind in acest sens progresele evidente ale Bucurestiului in privinta combaterii coruptiei, garantarii libertatii presei si a independentei justitiei. Aceeasi pozitie au avut-o si conservatorii britanici, impresionati de recenta intalnire de la Londra cu ministrul roman de externe, Mihai Razvan Ungureanu. Totusi, olandezul Erik Meijer este surprins de usurinta cu care majoritatea este de acord cu aderarea Romaniei si s-a intrebat daca acest lucru nu are de-a face cu legaturile lingvistice si culturale ale tarii cu anumite state membre, in timp ce britanicul Charles Tannock a cerut cooperare in solutionarea problemelor legate de Insula Serpilor si Republica Moldova.
