Nici autoritățile de la Moscova nu stau cu mâinile în sân privind înghețul politico-economic care se profilează cu Occidentul. După anunțarea recentă a înăspririi sancțiunilor asupra mai multor companii ruse din domeniile energetic, bancar și de apărare, Rusia se pregătește să intre și ea în acest joc al „noului Război Rece economic”. Kremlinul a anunțat joi că este posibilă o creștere a prețurilor la gazele rusești livrarea statelor UE, un joc ce a fost deja aplicat statelor foste sovietice, în special Ucrainei. Prin aceleași metode ale șantajului energetic, Rusia vrea să intimideze UE să-i aplice sancțiuni ce vor avea un efect devastator asupra economiei ruse care nu este una dezvoltată multivectorial. Astfel, Moscova reacționează virulent legat de noile sancțiuni, scrie Kiev Post. „Obsedat de sancțiuni, Bruxellesul își creează singur baiere pentru continuare cooperării într-un sector atât de important precum cel energetic”, a declarat șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, citat de EUObserver. „Este un pas iresponsabil și lipsit de sens, ceea ce va produce inevitabil creșterea prețurilor pe piața energiei”, a continuat oficialul rus. UE importă gaz ceva mai mult de 30% din Rusia, dar unele țări din estul Europei, precum Ungaria și Bulgaria sunt dependente în proporție de circa 90% de gazele rusești.
Nervozitate mascată de declarații belicoase
Declarațiile lui Lavrov denotă o foarte mare iritare a Moscovei, conștientă de dezastrul economic la care se așteaptă, precum și depărtarea oligarhilor din camarila lui Putin față de ambițiile politice ale acestuia, după ce conturile din străinătate le vor fi înghețate iar libertatea de mișcare în UE nu va mai exista. Acestea vin în contradicție cu atitudinea sfidătoare pe care Rusia încearcă să o afișeze la Bruxelles prin diplomațiii săi. Reprezentantul permanent al Moscovei pe langa UE, Vladimir Cijov, declarat miercuri că noile sanctiuni ale Uniunii Europene impotriva Rusiei nu vor duce nicăieri și nu vor ajuta la rezolvarea crizei ucrainene. „Din păcate, aceasta decizie confirmă concluzia noastră ca Uniunea Europeana nu poate sau nu vrea sa renunțe la presiunile prin sancțiuni care nu vor duce nicăieri și, în orice caz, nu vor contribui la detensionarea situației din Ucraina”, a afirmat oficialul rus. Anterior, acesta luase în derâdere sancțiunile economice pe care UE le pregătea Rusiei. Și presa internațională a făcut front comun împotriva ambițiilor „imperialisto-agresive” ale lui Vladimir Putin. într-un editorial publicat simultan de mai multe ziare europene – Le Monde, The Guardian, El País, Gazeta Wyborcza, La Stampa, Süddeutsche Zeitung şi Delfi, jurnalistul Adam Michnik scrie că „adevăratul răspuns la criza ucraineană, este solidaritatea împotriva lui Vladimir Putin!”. „Astăzi, Europa păstrează tăcerea în faţa politicii imperialiste agresive a lui Vladimir Putin. Occidentul tolerează în tăcere politica sa agresivă, care violează clar suveranitatea altor state, cea a Moldovei, a Letoniei, a Georgiei – şi, mai ales – cea a Ucrainei.”, scrie jurnalistul polonez, Adam Michnik, redactor-șef al celui main influent ziar de la Varșovia, Gazeta Wyborcza.
„Listă neagră” extinsă
Noile sancțiuni impuse de SUA și UE asupra Rusiei vor intra în vigoare de vineri. Rusia se declarată „perplexă” față de acuzații că ar furniza arme rebelilor din estul Ucrainei și „că nu ia parte la conflictul din Ucraina”. Noua listă de „sancționabili” conține nu mai puțin de 95 de persoane și alte 23 de entități legale, în mare parte companii ruse, scrie agenția Itar-Tass, preluată de „Curentul”. Joi, UE a extins această listă cu încă opt persoane și trei companii. Aceștia sunt șeful administrației prezidențiale ruse, Alexei Gromov, șeful boardului Băncii pentru Rutele Maritime Nordice, Arcadi Rotenberg, cel mai mare acționat al băncii „Rusia”, Iuri Kovalciuc și al doilea acționat al acestei instituții bancare, Nicolai Șamalov. De asemenea, o serie de lideri separatiști din estul Ucrainei au fost și el inclusși pe listă. Acestora li se adaugă și companii precum Banca Națională de Comerț a Rusiei, producătorul de sisteme de apărare anti-aeriană Almaz-Antey, dar și compania aeriană Dobrolet. În ceea ce privește persoanele de pe „lista neagră”, acestea vor fi interzice la accesul pe teritoriul UE și le vor fi înghețate fondurile din băncile europene până în luna noiembrie a acestui an. De asemenea, companiilor europene le-au fost interzice investițiile în domenii precum infrastructură, transporturi, comunicații, sectorul energetic și producția de petrol și gaz sau alte minerale din Crimeea. Reprezentanții Trezoreriei americane au anunțat și ei miercuri că SUA și-au extins sancțiunile economice împotriva Rusiei. Acestea se regăsesc în sectoare precum cel energetic, financiar și al apărării, a declarat marți liderul de la Casa Alba, Barack Obama. Noile sancțiuni au fost impuse unor companii precum United Shipbuilding Corporation, Banca VTB, Banca pentru Agricultură a Rusiei sau Banca Moscovei. Liderii G7, cele mai industrializate țări ale lumii, au făcut apel miercuri la o încetare a focului în estul Ucrainei și permiterea accesului la locului accidentul ce a avut loc în urmă cu două săptămâni a aeronavei Malaysia Airlines ce transporta 298 de pasageri.
