Home În Lume Rusia se teme ca dorinta de expansiune a UE va conduce la...

Rusia se teme ca dorinta de expansiune a UE va conduce la razboi

DISTRIBUIŢI

Cum se spune, -de ce fugi, d-aia nu scapi-. Ieri, la Kiev, mii de oameni s-au adunat in fata parlamentului, cerand demisia presedintelui Leonid Kucima. E adevarat, protestele au incetat o data cu lasarea serii, dar nu inainte ca manifestantii sa promita ca vor reveni. Se adeveresc pronosticurile analistilor, conform carora Georgia a fost doar inceputul unui lung si dureros proces de -redobandire a identitatii nationale de catre multe dintre fostele republici sovietice-. O formula care a evitat sintagma -destramarea Comunitatii Statelor Independente-, care se subintelege insa. Intre timp, la Chisinau au continuat mitingurile. De aceasta data, fortele de ordine nu au mai intervenit. In schimb, au fost amendati cativa dintre participantii la manifestatii. Inainte de a pleca la Roma, pentru o vizita oficiala de trei zile, presedintele Vladimir Voronin a primit vesti bune din partea Consiliului Europei. Ceea ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a intrepretat drept -o dovada de lasitate- – este vorba despre refuzul lui Voronin de a semna planul rus de reglementare a conflictului transnistrean -, institutia europeana a calificat -un pas greu, dar intelept-. Pe acest fundal, opozitia parlamentara a parasit, ieri, lucrarile forumului legislativ, care tocmai dezbatea proiectul cu pricina. Motivul boicotarii l-a constituit refuzul legislatorilor tarii de a tine cont de modificarile sugerate de reprezentantiii aliantei -Moldova noastra- la memorandumul rus. Oricum, in cursul sesiunii, Uniunea de centru a propus deputatilor, presedintelui si tuturor partidelor politice sa examineze eventualitatea ca -teritoriul din stanga Nistrului sa fie trecut, temporar, sub protectorat ONU-. Pentru cat timp ? Pana la solutionarea definitiva a crizei transnistrene. Deocamdata insa, textul proiectului rus a fost expediat la Consiliul Europei, instanta chemata sa decida daca ideile cuprinse in document corespund sau nu normelor de drept international.

In acest context, presedintele Voronin a expus, intr-un interviu difuzat de postul national de televiziune, motivele care l-au determinat sa nu semneze memorandumul. Potrivit afirmatiilor sale, intr-o prima etapa, mediatorii rusi si emisarii separatistilor tiraspoleni au respectat intelegerile prealabile privind circumstantele parafarii. Ulterior insa, a recunoscut Voronin, si-au facut aparitia o serie de divergente majore. Explicandu-se, el a sustinut ca una dintre conditiile cerute de Chisinau a fost ca memorandumul sa fie semnat de seful administratiei transnistrene, Igor Smirnov, si de cel al administratiei gagauze, Gheorghi Tabunscik, solicitare respinsa de liderul de la Tiraspol. O alta conditie a fost ca, pe durata perioadei de demilitarizare a Republicii Moldova, garantiile militare sa fie asigurate de statele OSCE, sub mandatul acestei organizatii. O prevedere in acest sens urma sa fie introdusa, ulterior, in textul planului de pace. Numai ca, intre timp, Smirnov a iesit la rampa, declarand ca trupele rusesti trebuie sa mai ramana inca 30 de ani in Republica Moldova.

Cerere respinsa

In alta ordine de idei, Voronin a evocat nemultumirea autoritatilor oficiale ale tarii legata de faptul ca, desi in toate documentele semnate incepand cu 1992, Transnistria a figurat sub acest nume, in planul elaborat de expertii Kremlinului aparea Republica Moldoveneasca Nistreana (RMN). S-a cerut eliminarea acestei titulaturi. Chisinaul a fost refuzat. -Daca Republica Moldova ar fi semnat documentul sub aceasta forma, atunci Transnistria ar fi putut fi recunoscuta de alte tari ca stat independent si de sine statator-.

Neogicierile vor continua

Anticipand, parca, o posibila intrebare din partea observatorilor nedumeriti inca de evolutia neasteptata a lucrurilor in raporturile dintre Chisinau si Moscova, Voronin a tinut sa sublinieze ca pe durata procesului de negocieri conducerea statului a fost supusa la presiuni pentru a accepta proiectul rus intr-un termen cat mai scurt. Cu toate acestea, s-a grabit el sa-i linisteasca pe pesimisti, -negocierile pe marginea acestui document vor continua, astfel incat partile sa poata ajunge la un acord intr-o perioada rezonabila de timp-. Cuvinte care nu l-au facut insa sa se razgandeasca pe Dmitri Kozak, adjunctul administratiei presedintelui Rusiei, care a intermediat tratativele dintre Chisinau si Tiraspol si care a catalogat gestul presedintelui Republicii Moldova drept -o grava eroare-. Sper, a adaugat responsabilul de la Kremlin, -ca este ceva temporar, ca acest lucru nu va impiedica procesul de solutionare, inceput din initiativa noastra-.

Un posibil razboi cu Europa

Atenta la ceea ce se intampla in Republica Moldova, presa moscovita estima ieri ca in spatele renuntarii lui Voronin de a sustine proiectul rus se ascunde, de fapt, o noua provacare lansata de Uniunea Europeana lui Putin. Concluzia fiind ca Bruxelles incearca, in realitate, sa alunge Rusia din fostul spatiu sovietic. -Inainte de a-i inghiti pe fostii membri ai Pactului de la Varsovia, UE incearca acum din toate puterile sa alunge Rusia din fostul spatiu sovietic. Va urma Ucraina si Belarus, apoi republicile Caucazului si Asiei Centrale. Aceasta expansiune ar putea conduce, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, la o noua confruntare armata cu Europa. Un posibil razboi in care Rusia va fi, din nou, nevoita sa lupte pe teritoriul ei-, lansau ziarele.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.