Pe ultima suta de metri inainte de predarea stafetei presedintiei semestriale rotative a Uniunii in grija Londrei, membrii executivului comunitar decid viitorul european al Ankarei. Cum negocierile cu Turcia urmeaza sa inceapa la data de 3 octombrie, Comisia de la Bruxelles incearca sa-si mentina promisiunile, chiar daca momentul actual este cat se poate de neprielnic, iar voci importante cred ca inaintea discutiilor de aderare ar trebui sa se ajunga la un acord privind bugetul comunitar.
Comisia Europeana a adoptat ieri un proiect cadru pentru inceperea negocierilor cu Turcia, document care include conditiile in care se vor desfasura discutiile in vederea intrarii tarii preponderent musulmane in sanul familiei comunitare. Proiectul urmeaza sa fie supus atentiei Consiliului European, necesitand apoi aprobarea tuturor celor 25, inaintea inceperii negocierilor, in cazul respingerii lui discutiile de aderare putand fi amanate.
Oricum, analistii estimeaza ca negocierile cu Turcia vor dura cel putin 10 ani, fara ca Ankara sa primeasca vreo garantie ca va deveni membra cu drepturi depline a UE, la capatul perioadei mentionate. Mai mult, starea de spirit nefavorabila din Uniune cauzata de respingerea Constitutiei si neintelegerile pe teme bugetare nu vin deloc in sprijinul Ankarei.
Subiectul aderarii Turciei a suscitat intrebari si ambiguitati in ultima perioada, chiar si in cadrul executivului comunitar, comisarul european pentru politica regionala, Danuta Hubner, declarand ca nu-si poate imagina cum vor putea incepe negocierile cu Ankara fara un acord prealabil al liderilor asupra viitorului buget. Vicepremierul francez Nicolas Sarkozy a cerut oprirea fenomenului de extindere, dupa intrarea in UE a Romaniei si Bulgariei, in timp ce seful guvernului de la Paris, Dominique de Villepin, propune variante pentru -o noua Europa politica-, iar seful diplomatiei germane, Joschka Fischer, lanseaza avertismente, atragand atentia asupra efectului periculos al tendintelor populiste de amploare pe fundalul crizei din UE. Pe de alta parte insa, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat ca Turcia nu va accepta nici o schimbare a conditiilor actuale de aderare.
Incearca acum oficialii comunitari, speriati de o eventuala reorientare a Turciei, sa tina Ankara in frau cu promisiuni desarte, reamintind cu orice prilej cadrul -deschis- al pocesului ei de aderare? Propunerea Comisiei este ultima etapa inaintea deschiderii negocierilor si trebuie adoptata in momentul dificil al dezbaterilor pe tema rolului pe care posibila integrare europeana a Turciei l-a jucat in respingerea Constitutiei in Franta si Olanda.
Cale sprancenata
La fel ca si celelalte state care, in viitor, vor incerca sa adere la UE, Turcia trebuie sa indeplineasca o serie de conditii stricte, nefiind vorba doar de respectarea drepturilor omului si a regulilor democratice. In discutie intra multe aspecte tehnice complicate, a caror rezolvare va lua ani de zile, precum reformele din domeniul agriculturii si problemele de mediu. Insa marele semn de intrebare se ridica asupra obstacolului politic venit din partea celor 25 de state UE, care nu se stie cat de dispuse sunt sa accepte Turcia, o tara dominant musulmana, ca membru cu drepturi depline.
Planul D
La exact o luna dupa respingerea legii fundamentale europene in Franta, in aceeasi zi in care s-a dezbatut viitorul european al Ankarei, reprezentanti ai aproximativ 40 de ONG-uri comunitare, in frunte cu comisarul pentru comunicare, Margot Wallstrom, si-au aratat, ieri la Bruxelles, sprijinul pentru un asa-numit -Plan D pentru Democratie- in UE. Campania este menita, potrivit oficialilor, sa inmaneze cetatenilor -cheia pentru o alta Europa-, intr-o noua prezentare.