Organizatia de aparare a drepturilor omului Human Rights Watch a cerut inceperea unei anchete care sa stabileasca rolul pe care l-a avut ministrul de interne macedonean in asasinatele comise impotriva a zece civili albanezi la data de 12 august, in localitatea Ljuboten. Ieri, Tribunalul Penal International de la Haga isi trimisese deja reprezentanti in Macedonia, care sa stabileasca daca se va incepe o investigatie riguroasa in acest caz. Presa internationala furnizeaza tot mai multe dovezi ale implicarii ministrului de interne, Ljube Boskovski, in inarmarea grupurilor paramilitare macedonene, care au inceput sa actioneze din ce in ce mai frecvent in tara. Lucrurile iau intorsaturi neasteptate in Macedonia. Si nu este vorba doar de Ljube Boskovski. Fortele guvernamentale primesc frecvent transporturi cu arme din Rusia si din Ucraina. Liderii occidentali se tem tot mai mult de reluarea violentelor, la o scara mult mai mare, imediat dupa plecarea militarilor NATO. Se vehiculeaza deja varianta dislocarii fortei europene de reactie rapida.
Ministrul de interne a privit asasinatele de la Ljuboten
La data de 12 august, Televiziunea de stat macedoneana difuza imagini care il aratau pe ministrul de interne Boskovski la balconul unei case din localitatea Ljuboten, la cativa kilometri nord de Skopje. Era acolo, se arata in acea stire, pentru a conduce o operatiune militara impotriva rebelilor albanezi. Conform raportului dat publicitatii in urma cu doua zile de Human Rights Watch, Politia macedoneana a ucis cel putin zece civili albanezi in acea zi la Ljuboten. Atacul fusese declansat la doua zile dupa ce 18 militari macedoneni fusesera ucisi de catre gherila UCK in acea zona. Insa Human Rights Watch sustine: -Dovezile pe care le-am strans arata clar ca atacul fortelor guvernamentale asupra Ljuboten nu era justificat din punct de vedere militar si a fost declansat doar din razbunare.- Politisti mascati au intrat in sat – se arata in raport – si au mers din casa in casa, deschizand focul cu lansatoare de mine si armament automat, aruncand grenade de mana. In timp ce civilii albanezi incercau sa fuga, erau atacati de fortele macedonene care au batut pana la inconstienta mai multi albanezi si au impuscat alti cativa. Ljube Boskovski s-a aparat, afirmand ca sosise la Ljuboten abia dupa ce atacul se incheiase si ca nu avea informatii ca cei care au murit atunci erau civili. Human Rights Watch detine insa marturiile famiilor celor decedati si ale ziaristilor straini care au venit la Ljuboten la putin timp dupa atac, confirmand ca cei impuscati erau civili.
Gruparile paramilitare actioneaza deschis
Militarii NATO au trecut pentru prima data de la rolul pasiv de -colectionari- de arme la cel de -pacificatori activi-. S-a intamplat acum cateva zile, cand in jur de 20 de paramilitari macedoneni intentionau sa deschida focul impotriva unui politist albanez, pe drumul care leaga Tetovo de Skopje. Militarii britanici au intervenit la timp, a explicat purtatorul de cuvant al Aliantei, Barry Johnson, care a reamintit ca responsabilitatea prevenirii situatiilor violente face parte din atributiile misiunii NATO in Macedonia. Aceasta este doar una dintre actiunile in care au fost implicate gruparile paramilitare macedonene, scrie cotidianul elvetian -Le Temps-. In localitatea Prilep, gruparea -Serpii- terorizeaza si ameninta firmele private, sustinuta de presa locala, care cere macedoneilor sa se alature acesteia. La Bitola si la Skopje, misterioasa grupare -Macedonia 2000- distribuie manifeste in care cere albanezilor sa plece. In fine, -Leii-, rezervisti ai Armatei si ai Politiei macedonene, teorizeaza albanezii din regiunea Tetovo si Gostivar. Clipuri televizate cheama cetatenii sa se inroleze in fortele speciale ale Politiei macedonene, -Tigrii-. Ministerul de Interne continua sa distribuie arme civilor macedoneni -gata sa apere integritatea teritoriului-. Conform serviciilor secrete occidentale, fortele paramilitare din Macedonia ar numara in total 2.000 de membri si ar fi condusi din umbra de ministrul de interne Boskovski, cu asentimentul premierului Ljubco Georgievski, nationalisti convinsi si opozanti ai misiunii NATO din Macedonia. Acesta din urma a amenintat saptamana trecuta ca va lansa o ofensiva definitiva contra UCK, o data ce -Recolta de baza- a Aliantei se va fi sfarsit.
Europa cauta solutii pentru vidul de securitate post-NATO
Problema unei posibile reluari a violentelor, o data ce militarii NATO vor fi parasit Macedonia, este invocata din ce in ce mai des, iar gasirea ueni solutiii viabile devine mereu mai presata. O recunosc si liderii europeni, ministrii de externe din statele membre UE reunindu-se special, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru a discuta posibilele planuri post-NATO. Emisarul european Francois Leotard a propus ca 1.500 de militari din forta multinationala de pace europeana sa fie dislocati in Macedonia dupa incheierea -Recoltei de baza-. Ar fi prima data cand forta militara a UE ar participa la o misiune fara NATO, insa pentru aceasta este nevoie de acceptul statelor membre si de o invitatie formala din partea autoritatilor de la Skopje. Presa germana a anuntat ca Gerhard Schroder si Joshka Fisher sunt de parere ca un mandat ONU ar fi singura modalitate prin care se poate convinge Macedonia sa accepte o prezenta internationala pe termen lung. Si Vladimir Putin este de acord ca observatorii civili ai UE si OSCE ce vor supraveghea implementarea planului de pace au nevoie de protectie militara.
Parlamentul spune -Da-
Deputatii macedoneni au votat ieri dupa-amiaza in favoarea reformelor constitutionale. 91 de voturi pentru, 19 impotriva si doua abtineri – acesta a fost rezultatul votului public din Parlamentul de la Skopje.
