Moment crucial pentru destinul Germaniei, marcat de tensiuni in cadrul coalitiei social-ecologiste aflate la guvernare, motiunea de cenzura asupra Cabinetului Schroder a fost votata ieri. Alegand calea onorabila, cancelarul de la Berlin a obtinut ceea ce si-a dorit, dupa dezastrul electoral inregistrat la scrutinurile regionale din ultima perioada. In urma unei solicitari mai putin obisnuite, dar necesara, Gerhard Schroder a primit votul de neincredere al parlamentului, abia de acum putandu-i cere presedintelui tarii sa dizolve legislativul in vederea organizarii de alegeri legislative anticipate, la toamna.
Ziua mult asteptata de Berlinul politic s-a consumat, fara ca votul exprimat in Bundestag (Camera inferioara a parlamentului german) sa ofere vreo surpriza. Doar 151 de deputati, dintr-un total de 595, si-au exprimat increderea in cancelar, 296 dintre ei au votat impotriva, iar 148 s-au abtinut. Justificandu-si cererea privind organizarea de alegeri anticipate in luna septembrie, Schroder (foto stanga) a declarat in fata deputatilor ca -o noua legitimare este indispensabila- pentru continuarea reformelor sociale si economice. -Trebuie sa fie clar ca daca nu exista incredere nu ne putem preface ca aceasta ar exista-, a adaugat el, referindu-se la contestarea programului sau de reforme. Desi ar fi putut pur si simplu sa-si dea demisia, seful executivului berlinez a ales insa o cale populista, votul de incredere al parlamentului. Dar Antje Vollmer, vicepresedinta legislativului, a calificat aceasta procedura drept -deosebit de indoielnica din punct de vedere constitutional-, opinie cu care sunt de acord chiar reprezentanti ai coalitiei de guvernare, precum Jelena Hoffmann, care gaseste solicitarea lui Schroder drept -schizofrenica- si ameninta cu sesizarea Curtii Constitutionale in acest sens.
Lege sau tocmeala?
Dupa alegerile din landul Renania de Nord-Westfalia, in care social-democratii lui Schroder au suferit o infrangere zdrobitoare, cancelarul a decis ca a venit momentul pentru anticipate. Dar pentru a putea declansa procedura, el avea nevoie de un -nu- hotarat al parlamentarilor impotriva sa, metoda considerata a fi la limita Constitutiei. Este sau nu dizolvarea parlamentului conforma cu legea fundamentala germana? Aceasta este intrebarea care il va preocupa si pe presedintele Horst Koehler, el fiind acela care va trebui sa decida, in urmatoarele 20 de zile, daca va accepta cererea cancelarului. Se asteapta ca presedintele sa tina seama de interesele politice si sa decida dizolvarea parlamentului, urmand ca alegerile anticipate sa aiba loc dupa 60 de zile.
Cu toate acestea, exista voci, in principal din partidele mai mici, care se tem ca nu vor reusi sa indeplineasca toate conditiile de participare la alegeri pana la data de 18 septembrie, cand este prevazut scrutinul anticipat, si vor sa denunte in instanta votul de incredere. Intr-un astfel de context, alegerile devin din nou nesigure. Mai mult, membri ai coalitiei social-democrate si ecologiste dezaproba apelul lansat de presedintele social-democrat, Franz Muentefering, care le-a cerut colegilor sa se abtina la votul din Bundestag. Ei considera ca declansarea unei motiuni de cenzura de catre coalitia de guvernare trebuie sa aiba loc, potrivit Constitutiei, doar in conditiile unei puternice crize politice, care sa afecteze foarte grav Germania. Oricum, dupa votul de blam si acordul presedintelui de a dizolva parlamentul, Curtea Constitutionala va fi cea care va decide legalitatea procedurii.
Constitutia germana actuala a fost in asa fel conceputa incat sa se evite aparitia unui alt dictator, dupa Hitler. Astfel, a fost inlaturat dreptul de autodizolvare al parlamentului, iar presedintelui i-au fost reduse prerogativele, puterea fiind impartita intre cancelar, legislativ si presedinte.
