Reuniunea de la Budapesta a ministrilor de externe din tarile membre NATO si-a prelungit prima zi de dezbateri dincolo de programul prestabilit. Un comunicat al rezultatelor acestora urma sa fie dat publicitatii in cursul dupa-amiezei de ieri. Surse NATO au informat insa, in timpul desfasurarii lucrarilor, ca in centrul acestora s-a aflat situatia din Balcani. Ministri de externe din cele 19 tari membre NATO au avut in general o pozitie asemnatoare privind gestionarea conflictelor din aceasta zona si in asigurarea stabilitatii. Acestia au relevat ca succesele inregistrate in ultimul timp sunt notabile, dar in anumite zone situatia continua sa se mentina intr-o stare de fragilitate ingrijoratoare.
Despre extindere, tangential, dar principial
Surse NATO au reiterat, in timpul desfasurarii reuniunii, ca extinderea Aliantei nu figureaza pe ordinea de zi oficiala. Pana la luarea unor noi hotarari, problema extinderii NATO urmeaza planul de actiune aprobat anterior. Cu toate acestea, membrii Consiliului Nord-Atlantic vor aborda si acest subiect, pentru a stabili unele masuri preliminare in vederea reuniunii extraordinare de varf, care va avea loc in iunie la Bruxelles. Atunci, sefii de de stat si de guvern din tarile Aliantei vor aborda cu prioritate aceasta problema. De altfel, Lordul Robertson, care la Budapesta a avut convorbiri cu premierul Viktor Orban si cu presedintele Comisiei de Aparare din Parlament, Szent-Ivanyi Istvan, precizase fara echivoc cu aceste prilejuri ca deciziile privind extinderea Aliantei nu se vor lua la Budapesta. Aici se va declansa insa procesul de elaborare a viitoarei strategii. Lordul Roberson a mentionat trei criterii de evaluare a candidatilor la aderare: starea democratiei; situatia economiei de piata; indeplinirea angajamentelor luate in domeniul militar. Factorii externi nu vor avea nici un rol in luarea deciziei privind extinderea NATO; problema priveste exclusiv Alianta si tarile candidate.
SFOR si KFOR nu-si reduc efectivele
Consiliul Nord-Atlantic a apreciat ca atat contingentul SFOR din Bosnia si Hertegovina, cat si contingentul KFOR din Kosovo vor trebui mentinute la nivelurile actuale. Reducerile mari de efective ar fi total inadecvate si contraproductive in raport cu situatia specifica din zonele de dislocare. Ministrii de externe au luat nota de intentia Statelor Unite de a reduce numarul militarilor americani participanti in cele doua misiuni, dar au apreciat ca nu poate fi vorba de mai mult decat de reajustari de mica amploare. Acestia au convenit ca asupra masurilor concerete privind acest subiect sa decida, ulterior, ministrii apararii ai tarilor membre NATO. Informatia care a circulat inainte de inceperea reuniunii, conform careia SUA vor incerca sa impuna o reducere cu 10 procente a participarii efectivelor americane, nu a fost confirmata. In contextul securitatii Balcanilor, ministrii de externe au audiat un raport prezentat de comisarul UE pentru politica de securitate, Javier Solana, privind evolutia situatiei din Macedonia. Sosit la Budapesta direct de la Skopje, unde s-a si inapoiat imediat dupa prezentarea raportului, Solana a avut aprecieri de un optimism moderat privind posibilitatile depasirii crizei interne macedonene. Acesta a primit, in schimb, asigurari din partea tuturor membrilor Consiliului Nord Atalntic, ca sprijina guvernul macedonean de unitate nationala, ca urgenteaza apritia unor rezultate concrete in urma dialogului politic intern si ca infiereaza orice forma de violenta. Cu o zi inainte de reuniune, secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, a exclus posibilitatea oricarui dialog cu reprezentantii gherilelor albaneze. -Cei care aleg forta gloantelor nu au loc la masa tratativelor-, a fost pozitia transanta a lui Robertson.
NATO isi tine portile deschise
-Reafirmand deciziile luate la summit-ul de la Washington si luand in considerare revizuirea procesului de extindere care va fi infaptuit de catre sefii de stat si de guvern ai tarilor membre NATO la summit-ul de la Praga din 2002, reafirmam hotararea Aliantei de a ramane deschisa primirii de noi membri. Alianta se asteapta sa trimita noi invitatii in urmatorii ani catre natiunile care vor si sunt in masura sa-si asume responsabilitati si obligatii in calitate de membru. Aceasta, in masura in care NATO va determina ca includerea acestor natiuni va servi in primul rand interesele politice si strategice ale aliantei si ca includerea va spori securitatea si stabilitatea europeana. Nici o tara europeana democratica a carei admitere va indeplini obiectivele Tratatului de la Washington nu va fie exclusa dintre candidati in baza unor considerente privin dispunerea geografica, toate fiind evaluate dupa meritele lor.- (Extras din comunicatul Reuniunii de la Budapesta a Consiliului Nord Atlantic)
