Guvernul de la Belgrad a facut un nou pas in seria masurilor menite sa apropie Serbia de Uniunea Europeana, acceptand ideea unei largi autonomii pentru provincia Kosovo, cu populatie majoritar musulmana. Executivul sarb a adoptat in acest sens o declaratie politica ce va fi dezbatuta de parlament la o data care nu a fost stabilita deocamdata, prin care se anunta disponibilitatea adoptarii unei legislatii care sa ofere provinciei autoritate pe modelul propus de Natiunile Unite. Declaratia insista insa, in paralel, pe garantarea drepturilor minoritatilor nationale, cu alte cuvinte, a celei sarbe. Etnicii sarbi care au mai ramas traiesc in enclave, protejati de trupele ONU, dupa ce aproximativ 180.000 dintre ei au parasit provincia controlata de fortele albaneze. Documentul elaborat de guvernul sarb reprezinta o premiera dupa caderea regimului Slobodan Milosevici in 2000, dupa razboiul din Kosovo, declansat de fortele NATO in 1999. Ea are o dubla semnificatie, pe langa semnalul de apropiere de Europa ea simbolizand clar si dorinta explicita a guvernului de la Belgrad de a pastra provincia in granitele sarbesti. In juriul teritoriului kosovar s-a tesut o puternica simbolistica, dat fiind ca la Kosovo Polje s-a dat batalia care a consacrat victoria crestinismului intr-o zona religios eterogena. In prezent, in Kosovo functioneaza un parlament propriu, dar este administrata de ONU imediat dupa terminarea razboiului, propunerea guvernului sarb fiind, asadar, pe modelul propus de Natiunile Unite.
Declaratia este menita sa atraga si suportul comunitatii internationale in general, suport de care Serbia are mare nevoie in acest moment, dupa anii de izolare in care a tinut-o regimul Milosevici, tot aici inscriindu-se si decizia Belgradului de a accepta participarea armatei iugoslave la operatiunile de mentinere a pacii din diverse regiuni. Propunerea de autonomie a provinciei preponderent albaneze a venit, asadar, in avanpremiera primei vizite a noului sef al misiunii ONU din Kosovo, finlandezul Harri Holkeri, asteptat ieri la Pristina, capitala oficiala a provinciei. El il inlocuieste pe fostul lider al fortei internationale de pace Michael Steiner, al carui mandat a fost caracterizat de permanente confruntari intre sarbi si albanezi. De la noul presedinte se asteapta sa reuseasca reinstalarea dialogului intre cele doua tabere, ceea ce face cu atat mai oportuna declaratia, considerata istorica, adoptata de guvernul sarb. Fortele albaneze au anuntat insa ca nu sunt de acord cu planul, dorind independenta totala a provinciei, dar aspiratiile independentiste nu se bucura de sprijinul comunitatii internationale. Dupa anuntul facut de cabinetul de la Belgrad, ieri 15 albanezi au deschis focul in momentul in care o patrula de recunoastere a armatei nationale iugoslave se afla intr-o zona din sudul Serbiei. Incidentul nu s-a soldat cu victime, dar autoritatile sarbe au deschis o ancheta si au apreciat ca ar trebui ca pe viitor sa se raspunda in forta unor atacuri similare.
